5 Minute
Înțelegerea complexității obezității
Timp de decenii, abordarea obezității s-a bazat pe un îndemn simplist: „mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult”. Totuși, cei mai importanți specialiști în sănătate publică, medici și cercetători recunosc că această perspectivă nu reflectă cu adevărat complexitatea obezității, adesea având eficiență redusă și provocând efecte neintenționate.
Obezitatea este o afecțiune cronică și multifactorială, care afectează aproximativ 26,5% dintre adulți și peste 22% dintre copiii cu vârste între 10 și 11 ani doar în Anglia. Contrar ideilor învechite, creșterea în greutate nu este rezultatul exclusiv al alegerilor personale sau al lipsei de voință. Este influențată de o rețea complexă de factori genetici, psihologici, sociali, economici și de mediul construit – formând așa-numitul “mediu obesogen”.
Consecințele economice și sociale ale obezității
Impactul financiar al creșterii ratei obezității este semnificativ. Date recente arată că supraponderabilitatea și obezitatea costă Regatul Unit aproximativ 126 de miliarde de lire anual. Aceste costuri includ 71,4 miliarde de lire pierdute din cauza calității vieții scăzute și a mortalității premature, 12,6 miliarde direcționate către tratamentele din NHS, iar alte miliarde provin din șomaj, pensionare timpurie și îngrijire informală. Proiecțiile arată că, fără măsuri concrete, costurile anuale ar putea atinge 150 de miliarde de lire până în 2035.
Aceste costuri crescute nu afectează doar sistemul de sănătate, ci dezvăluie probleme sistemice precum insecuritatea alimentară, inegalitatea și accesul facil la alimente de slabă calitate nutrițională și caloric ridicată. După cum subliniază Henry Dimbleby, autorul Strategiei Naționale pentru Alimentație din Marea Britanie: „Am creat un sistem alimentar care dăunează populației și împovărează resursele publice.”
Fundamentele științifice ale obezității: Mai mult decât o alegere personală
Cercetările recente demonstrează că obezitatea este condiționată de o multitudine de factori structurali, genetici, psihologici și de mediu. De exemplu, persoanele din zone defavorizate se confruntă adesea cu „deșerturi alimentare”, unde accesul la alimente sănătoase și accesibile este limitat, iar dezvoltarea urbană și dependența de mașini descurajează mișcarea fizică.
Dincolo de voință: Rolul biologiei și al mediului
Genetica influențează riscul de acumulare a greutății, dar și mediul familial, normele culturale, stresul, tulburările de sănătate mintală sau locul de muncă pot deveni factori determinanți. Majoritatea acestor factori sunt în afara controlului individual, motiv pentru care concentrarea exclusivă pe autocontrol este insuficientă și poate fi dăunătoare.
Limitele abordării „mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult”
Multe politici publice de sănătate promovează în continuare schimbarea comportamentală individuală. Acestea recomandă simpla reducere a caloriilor și creșterea activității fizice, însă această abordare ignoră realitățile sistemice ce influențează deciziile oamenilor. În plus, astfel de narative întrețin stigmatul asociat greutății, sugerând că cei cu obezitate sunt leneși sau lipsiți de voință. Studiile indică o legătură clară între prevalența obezității și deprivarea socio-economică, mai ales în rândul copiilor. Atribuirea responsabilității individuale maschează rolul determinant al structurilor sociale și economice privind sănătatea.
Construirea unui răspuns eficient: Noi modele de gestionare a obezității
Experții susțin necesitatea unei schimbări de paradigmă spre strategii holistice, bazate pe dovezi, care să reflecte complexitatea obezității. Potrivit celor mai noi recomandări NICE și ale Alianței pentru Sănătate privind Obezitatea, o îngrijire eficientă a obezității presupune:
- Recunoașterea obezității ca boală medicală cronică: Asemenea diabetului sau depresiei, obezitatea necesită sprijin continuu și structurat, nu diete sau exerciții pe termen scurt.
- Combaterea stigmatizării legate de greutate: Discriminarea pe criterii de greutate este larg răspândită atât la locul de muncă, cât și în școli sau în sistemul de sănătate. Formarea profesională orientată poate reduce acest tip de prejudecăți, iar utilizarea unui limbaj inclusiv și centrat pe persoană poate îmbunătăți calitatea îngrijirii.
- Oferirea unui suport personalizat și multidimensional: Planurile de tratament trebuie să țină cont de particularitățile culturale, contextul psihosocial și să favorizeze luarea deciziilor în colaborare. Susținerea sănătății mintale este esențială.
- Transformarea mediului: Progresul sustenabil depinde de politici precum extinderea taxelor pe produsele zaharoase, limitarea publicității pentru junk food, modificarea compoziției alimentelor ultraprocesate, asigurarea accesului la alimente nutritive și crearea unor comunități favorabile activității fizice. Investițiile în transport public și spații verzi reduc, de asemenea, barierele pentru un stil de viață sănătos.
Un apel la schimbare sistemică
Este tot mai clar că perioada în care obezitatea era văzută exclusiv ca responsabilitate individuală se apropie de sfârșit. Zeci de ani de dovezi științifice subliniază importanța factorilor genetici, de mediu, politici și culturali. Pentru reducerea eficientă a stigmatului, îmbunătățirea rezultatelor de sănătate și protejarea finanțelor publice, este nevoie de strategii coordonate, compasionale și bazate pe știință.
În esență, obezitatea nu este doar despre mâncare sau sport – este rezultatul sistemelor, mediilor și condițiilor pe care societatea le creează. Depășirea acestei crize implică un răspuns sistemic ferm, care să ofere susținere tuturor categoriilor sociale.
Concluzie
Pe măsură ce rata obezității crește, iar presiunea economică se accentuează, devine evident că abordările învechite, concentrate asupra individului, nu mai sunt suficiente. Un răspuns cuprinzător, bazat pe știință, cu accent pe echitate socială, politici eficiente și îngrijire empatică este esențial pentru a combate obezitatea și a construi un viitor mai sănătos și rezilient.
Sursa: theconversation
Comentarii