10 Minute
Gândește-ți ceasca de dimineață ca pe un mic experiment repetabil. Date noi pe termen lung sugerează că consumul moderat de băuturi cofeinizate — cafea sau ceai — ar putea fi asociat cu o reducere modestă a riscului de a dezvolta demență la câteva decenii distanță.
Constatarea provine dintr-o analiză a aproape 132.000 de bărbați și femei urmăriți până la 43 de ani. Cercetătorii au combinat datele din două cohorte majore din SUA — Nurses' Health Study și Health Professionals Follow-up Study — și au comparat aportul declarat de cofeină cu diagnosticele ulterioare de demență și cu modificările cognitive auto-raportate ale participanților. Rezultatul de bază: persoanele din grupa cu cel mai mare consum de cofeină au avut o incidență mai mică a demenței decât cele care consumau puțină sau deloc cofeină.
Participanții cu cel mai mare aport de cofeină raportat au înregistrat un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demență comparativ cu grupa cu cel mai scăzut aport. Această reducere a riscului a persistat chiar și după ajustarea pentru numeroși factori de stil de viață și medicali, sugerând o asociere consecventă între diferite profiluri socio-demografice și stări de sănătate.
Un grafic care ilustrează raportul de risc pentru demență în funcție de consumul de cafea cofeinizată, în căni pe zi
Ce a măsurat studiul și ce nu a măsurat
Cercetătorii au calculat aportul de cofeină pe baza chestionarelor de frecvență alimentară aplicate la intervale de doi până la patru ani, care au inclus întrebări despre cafea, ceai, băuturi răcoritoare și alte surse. Rezultatele cognitive au provenit din două tipuri de date: aproape 17.000 de participanți au completat teste cognitive telefonice de mai multe ori pe parcursul perioadei de urmărire, iar un grup mai larg a raportat modificări percepute ale memoriei sau atenției. Din totalul de 131.821 de persoane din eșantion, 11.033 au dezvoltat demență pe parcursul perioadei de observare.
Metoda de colectare a datelor prin chestionare frecvente este utilă pentru estimarea expunerii pe termen lung, dar are limitările sale: erorile de raportare, schimbările în obiceiurile alimentare în timp și variabilitatea în conținutul real de cofeină între produse pot influența estimările. Pentru a limita aceste probleme, autorii au folosit măsurători repetate în timp (medii de aport) și au testat sensibilități care exclud perioadele inițiale de urmărire pentru a reduce efectul unei boli preexistente care ar fi putut modifica obiceiurile de consum.
Nu toate rezultatele au mers în aceeași direcție. Cei care au consumat cafea sau ceai cofeinizat au raportat scoruri cognitive subiective ușor mai bune, însă scorurile compozite obiective din subgrupul testat nu au arătat o diferență statistic semnificativă între consumatorii cu cel mai mare și cei cu cel mai mic aport de cofeină. În plus, semnalul protector nu a fost prezent pentru băuturile decofeinizate, sugerând că cofeina în sine ar putea fi factorul activ, mai degrabă decât alți compuși din cafea sau ceai.
Studiile observaționale precum acesta pot indica asocieri relevante la nivel de populație, dar nu pot dovedi cauzalitate de unii singuri. Variabilele confundatoare — pattern-uri alimentare, activitate fizică, calitatea somnului, factori socioeconomici și comorbidități medicale — nu pot fi eliminate complet, deși autorii au controlat pentru mulți dintre ele în modele multivariate. Sunt necesare studii randomizate sau cercetări mecanistice de laborator pentru a testa dacă cofeina influențează direct procesele de îmbătrânire cerebrală.
Context: cum se potrivește cu alte cercetări
Rezultatele confirmă și extind un set de descoperiri anterioare. Analize din UK Biobank și din alte cohorte au legat consumul de cafea cofeinizată de o incidență mai scăzută a bolii Alzheimer și a bolii Parkinson în anumite eșantioane, iar studii separate au asociat trei cești de cafea pe zi cu o ușoară creștere a speranței de viață. Unele cercetări au indicat, de asemenea, că ceaiul poate fi benefic, în special în rândul persoanelor cu profiluri particulare de risc cardiovascular.
Totuși, nu toate comparațiile sunt consecvente. Câteva studii au raportat un risc mai mare de demență la niveluri foarte ridicate de consum — șase sau mai multe cești pe zi — sugerând o relație în formă de U în anumite populații. În noua analiză, beneficiile s-au plafonat mai degrabă decât s-au inversat: consumul mai mare dincolo de intervalul moderat nu a părut dăunător, dar nici nu a oferit câștiguri suplimentare evidente.
Interpretarea acestor discrepante necesită atenție la diferențele metodologice între studii: definirea unei "ceaști" poate varia (tăria cafelei, mărimea porției), co-consumul de zahăr sau lapte poate schimba efectele, iar distribuția factorilor de risc cardiovascular sau genetic (cum ar fi prezența alelei APOE ε4) în cohorte diferite poate modifica rezultatele. De asemenea, efectele pot fi dependente de vârstă și de durata urmăriri: un avantaj observat la 20 de ani de urmărire poate arăta altfel la 40 de ani.
De ce ar putea ajuta cofeina? Studii de laborator întotdeauna mici și modele pe animale indică mai multe mecanisme plauzibile: cofeina reduce neuroinflamația, modulează receptorii de adenozină implicați în semnalizarea neuronală și poate influența căile legate de proteinele amiloid și tau asociate patologiei Alzheimer. De exemplu, blocarea receptorilor de adenozină A2A prin cofeină sau antagoniști specifici a fost asociată cu protecție neuronală în modele experimentale. Totuși, traducerea acestor semnale moleculare în protecție la nivel populațional necesită muncă interdisciplinară riguroasă.
O altă ipoteză este că efectele apar prin îmbunătățiri ale vigilenței, atenției și activității sociale sau profesionale — factori care, pe termen lung, pot contribui la rezerve cognitive mai mari. Astfel, cofeina ar putea avea un efect direct, unul indirect prin influențarea stilului de viață sau o combinație a ambelor.
Perspectiva expertului
"Mărimea efectului este modestă, dar totuși notabilă la nivel de populație", spune Dr. Maya Collins, epidemiolog cognitiv la Center for Brain Health (ficțional). "Dacă chiar și un procent mic de oameni trece de la absența cofeinei la un consum moderat regulat, implicațiile pentru sănătatea publică ar putea fi semnificative. Este important să privim cofeina ca pe unul dintre mulți factori de stil de viață — exercițiul fizic, somnul, controlul tensiunii arteriale și implicarea socială rămân pârghiile principale în prevenția demenței."
Ce concluzii practice putem trage? Consumul moderat — aproximativ două până la trei cești de cafea filtrată sau una până la două cești de ceai pe zi — a fost intervalul în care s-au observat cele mai consecvente asocieri. Opțiunile decofeinizate nu au arătat aceeași corelație, consolidând ipoteza că cofeina este elementul activ. Totuși, chiar dacă cofeina este în general sigură pentru mulți adulți, toleranța individuală, interferența cu somnul, problemele cardiovasculare și interacțiunile cu medicamente impun consult personalizat.
În practică clinică, recomandările trebuie adaptate: pentru pacienții cu fibrilație atrială, hipertensiune necontrolată sau anxietate severă, limitarea cofeinei poate fi indicată. Pentru alții, în special cei cu obiceiuri de somn bune și fără contraindicații cardiace, consumul moderat ar putea fi o componentă acceptabilă a unui stil de viață sănătos pentru creier. Mesajul cheie este echilibrul: cofeina nu este o protecție miraculoasă, dar poate fi o parte gestionabilă a unei strategii mai largi de conservare a sănătății cognitive în vârsta înaintată.
Studiul contribuie la o imagine nuanțată: dovezile sugerează că cofeina este improbabil să fie un scut miraculos împotriva demenței, dar ar putea reprezenta o piesă mică, ușor de controlat, dintr-o strategie mai amplă de menținere a sănătății creierului. Integrarea acestor rezultate în ghiduri publice necesită confirmări suplimentare — ideal prin meta-analize riguroase, studii randomizate acolo unde sunt fezabile și cercetări mecanistice care să clarifice țintele biologice.
Perspective de cercetare viitoare includ evaluarea efectelor în funcție de profiluri genetice (de exemplu alela APOE), interacțiunile cu medicamente frecvent prescrise la adulții în vârstă, diferențele de impact ale tipurilor de cafea (prăjită vs. neagră, espresso vs. filtrată) și rolul metabolizării individuale a cofeinei (filtrul CYP1A2). De asemenea, sunt utile studii care să combine biomarkeri imagistici sau cerebrospinali cu expunerea pe termen lung la cofeină pentru a evalua legătura directă cu depunerile de amiloid și modificările neurodegenerative.
La nivel de sănătate publică, chiar și efecte modeste pot avea un impact amplificat dacă sunt aplicate populațional: o reducere cu 18% a riscului de demență la un subgrup mare poate traduce mii de cazuri evitate sau întârziate. Totuși, politicile și recomandările trebuie să fie bazate pe un echilibru între beneficiile potențiale și riscurile cunoscute și să țină cont de diversitatea populațiilor.
În concluzie, dovezile actuale susțin ideea că un consum moderat de băuturi cofeinizate se asociază cu o ușoară reducere a riscului de demență pe termen lung. Aceasta nu înlocuiește intervențiile dovedite — exercițiul fizic regulat, controlul factorilor cardiometabolici, somnul de calitate și menținerea unui stil de viață social și cognitiv activ — dar oferă un motiv în plus pentru a vedea ritualul zilnic al cafelei sau ceaiului în contextul general al sănătății creierului.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu