10 Minute
Un nou review pe scară largă al studiilor internaționale arată că dietele vegetariene și vegane, planificate cu atenție, pot susține creșterea normală la copii și pot îmbunătăți unele markeri ai sănătății cardiovasculare. Totuși, analiza evidențiază deficituri nutriționale constante — în special vitamina B12, calciu, iod și zinc — dacă familiile nu apelează la alimente fortificate sau la suplimente. Mai jos prezentăm dovezile, implicațiile practice și modalitățile prin care părinții pot gestiona riscurile și asigura nutriția optimă a copiilor.
Ce a examinat meta-analiza globală
Cercetători din Italia, Statele Unite și Australia au agregat date din 59 de studii efectuate în 18 țări, acoperind peste 48.000 de copii și adolescenți sub 18 ani. Analiza a comparat trei tipare alimentare: dietele omnivore, dietele lacto-ovo-vegetariene (care includ lactate și ouă) și dietele complet vegane (exclud toate produsele de origine animală). În total, eșantionul includea aproximativ 7.280 de lacto-ovo-vegetarieni, 1.289 de vegani și 40.059 de omnivori, ceea ce oferă revizuirii o putere statistică considerabilă și o reprezentare geografică diversă.
Investigatorii au evaluat parametri de creștere (înălțime, greutate, IMC), compoziția corporală și o gamă largă de aporturi nutriționale și biomarkeri. Rezultatele peer-reviewed, publicate în Critical Reviews in Food Science and Nutrition, reprezintă sinteza cea mai cuprinzătoare până în prezent privind alimentația pe bază de plante în copilărie. Această sinteză facilitează înțelegerea relației între dietele pe bază de plante și indicatorii de sănătate pediatrică, oferind context pentru recomandări clinice și pentru politici de sănătate publică privind alimentația copiilor.
Concluzii principale: beneficii și lacune nutriționale
În ansamblu, copiii vegetarieni și vegani pot satisface multe dintre necesitățile nutriționale dacă mesele sunt bine planificate și dacă există monitorizare medicală adecvată. Comparativ cu omnivorii, copiii alimentați predominant cu plante tind să aibă aport mai mare de fibre alimentare, folat, vitamina C, fier non-heme și magneziu. Aceste diferențe sunt în concordanță cu consumul crescut de cereale integrale, leguminoase, fructe și legume, tipic modelelor vegetariene.
Pe de altă parte, analiza a identificat deficite consistente care au relevanță practică. Energia totală, proteinele, grăsimile, vitamina B1 (tiamina), vitamina B2 (riboflavina) și zincul au fost adesea mai scăzute în grupurile vegetariene. Vitamina B12 — un nutrient esențial găsit aproape exclusiv în alimentele de origine animală — a fost frecvent insuficientă în absența produselor fortificate sau a suplimentării. Aportul de calciu a fost vizibil scăzut în rândul copiilor vegani, iar iodul și zincul s-au situat frecvent la marginea inferioară a intervalelor recomandate.
Aceste lacune au implicații practice clare. Revizuirea a arătat că, în medie, copiii vegetarieni erau ușor mai scunzi și mai ușori, cu indice de masă corporală (IMC), masă grasă și conținut mineral osos mai scăzute față de omnivori; copiii vegani au înregistrat diferențe similare, uneori mai pronunțate. În același timp, copiii care urmează diete pe bază de plante au prezentat profile cardiovasculare mai favorabile, incluzând niveluri totale și LDL („colesterol rău”) mai reduse — un rezultat asociat cu un risc cardiovascular pe termen lung mai scăzut. Aceste variații sugerează un echilibru între avantaje cardiometabolice și riscuri nutriționale ce trebuie gestionate prin planificare și monitorizare.
Substanțe nutritive de urmărit și strategii practice
Părinții care iau în considerare dietele pe bază de plante pentru copiii lor trebuie să acorde prioritate următoarelor nutrienți și strategii practice pentru a asigura o nutriție adecvată pe termen lung:
Vitamina B12
Având în vedere că sursele alimentare fiabile de B12 sunt rare în alimentele vegetale nefortificate, furnizarea vitaminei B12 ar trebui să se facă prin alimente fortificate (cereale, băuturi vegetale fortificate, drojdie nutritivă fortificată dacă este disponibilă) sau prin suplimente administrate zilnic sau săptămânal, conform recomandărilor unui pediatru. Monitorizarea serologică la intervale stabilite este utilă pentru a depista deficitul subclinic de B12, întrucât deficiența prelungită poate afecta sistemul nervos și dezvoltarea cognitivă.
Calciu și vitamina D
Copiii vegani sunt adesea în risc de aport insuficient de calciu dacă nu consumă băuturi vegetale fortificate, tofu preparat cu săruri de calciu (calcium-set tofu), tahini, legume cu frunze verzi bogate în calciu (cu absorbție variabilă) sau nu iau suplimente. Vitamina D, esențială pentru absorbția calciului și sănătatea osoasă, poate necesita suplimentare, în special în regiunile cu expunere scăzută la soare sau în perioadele reci. Testarea nivelului seric de 25(OH)D poate ghida doza corectă de suplimentare recomandată de un specialist.
Iod, fier și zinc
Iodul (asigurat prin sare iodată sau, în cantități moderate, prin anumite tipuri de alge), fierul (în forme non-heme, care necesită metode de optimizare a absorbției, cum ar fi asocierea cu vitamina C) și zincul (din leguminoase, nuci, semințe și cereale integrale) necesită atenție. Absorbția fierului non-heme poate fi inhibată de fitati și polifenoli; de aceea combinarea alimentelor bogate în fier cu surse de vitamina C sau tehnicile culinare (înmuiere, germinare, fermentare) pot crește biodisponibilitatea. În cazurile în care aportul alimentar este insuficient, produsele fortificate sau suplimentele concentrate pot fi soluții eficiente, recomandate și monitorizate de către profesioniști din domeniul sănătății.
- Monitorizați creșterea cu controale pediatrice de rutină și grafice de creștere — urmărirea înălțimii, greutății și a IMC oferă semnale timpurii despre posibile deficite nutritive.
- Utilizați produse fortificate (băuturi vegetale, cereale) și includeți o varietate de alimente vegetale integrale: cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, legume și fructe pentru a acoperi spectrul de micronutrienți și macronutrienți.
- Consultați un dietetician înregistrat sau un pediatru pentru a elabora planuri alimentare adaptate vârstei, pentru a stabili necesitatea testelor de laborator (feritină, B12, 25(OH)D, iod, hemoleucogramă) și pentru a ajusta suplimentarea în funcție de rezultate.
Limitări ale dovezilor și nevoi de cercetare
Majoritatea studiilor incluse în meta-analiză au fost de tip transversal, ceea ce înseamnă că oferă o imagine punctuală și nu urmăresc efectele pe termen lung. Metodele și instrumentele de evaluare a dietei au variat între studii, iar măsurarea exactă a aportului alimentar la copii este în mod inerent dificilă (sub/ supraadministrare de porții, erori de raportare). Aceste variabilități reduc capacitatea de a trage concluzii cauzale ferme privind efectele pe termen lung ale dietelor pe bază de plante asupra creșterii și sănătății.
Studiile longitudinale și intervenționale sunt necesare pentru a monitoriza cum influențează dietele vegetariene și vegane din copilărie sănătatea osoasă, dezvoltarea cognitivă și markeri cardiometabolici pe parcursul anilor. De asemenea, cercetătorii solicită dezvoltarea de ghiduri standardizate, bazate pe dovezi, care să ajute clinicianul să consilieze familiile care aleg diete pe bază de plante, incluzând protocoale clare de monitorizare, recomandări de suplimentare și praguri pentru testele de laborator.
Perspective ale experților
Dr. Monica Dinu, autoarea principală și cercetătoare în nutriție la Universitatea din Florența, subliniază că 'diete vegetariene și vegane bine planificate și adecvat suplimentate pot satisface necesitățile nutriționale și pot susține o creștere sănătoasă la copii', avertizând totodată că atenția la câțiva nutrienți specifici este esențială. Această observație reflectă consensul din literatură: planificarea rațională și educația nutrițională sunt cheia pentru succesul unei alimentații pe bază de plante la vârste fragede.
Pentru a oferi o perspectivă practică, nutriționistul pediatric Dr. Elena Carver (neimplicată în studiu) menționează: 'Părinții care aleg diete pe bază de plante pentru copiii lor ar trebui să colaboreze cu un dietetician pediatric. Măsuri simple — lapte vegetal fortificat, un supliment fiabil de B12, teste sanguine periodice — pot reduce dramatic riscul de deficiențe, păstrând în același timp beneficiile alimentare și etice pe care familiile le urmăresc.' Această abordare multidisciplinară combină educația alimentară cu supravegherea medicală și cu intervențiile nutriționale atunci când sunt indicate.
Recomandări practice pentru părinți și profesioniști
Având în vedere dovezile disponibile, iată recomandări practice, bazate pe principii de nutriție pediatrică și pe bune practici clinice:
- Inițial, planificați mesele astfel încât fiecare masă să includă o sursă de proteine vegetale (leguminoase, tofu, tempeh, produse din soia, piureuri de nuci/semințe) și carbohidrați de calitate (cereale integrale).
- Introduceți alimente fortificate (lapte vegetal, cereale pentru micul dejun, anumite drojdii nutritive) ca elemente obișnuite ale dietei copilului pentru a facilita aportul de B12, calciu și vitamină D.
- Folosiți metode culinare care îmbunătățesc biodisponibilitatea mineralelor: înmuierea și germinarea leguminoaselor și cerealelor, fermentarea (ex.: pâine cu maia, tempeh) și combinarea alimentelor bogate în fier cu surse de vitamina C (fructe citrice, ardei, kiwi).
- Planificați screening nutrițional anual sau la intervale indicate (analize pentru B12, fier/feritină, vitamina D, iod dacă se suspectează deficit), mai ales în cazul populațiilor la risc sau când apare întârziere de creștere.
- Educați familia despre etichetele produselor: termenii „fortificat” sau „îmbogățit” pot indica prezența B12, calciu sau vitamina D; citiți ingredientele și valorile nutriționale pentru a alege variante adecvate.
Concluzie
Diete pe bază de plante pentru copii sunt fezabile și pot oferi avantaje cardiovasculare, precum și aporturi mai mari de fibre și anumite micronutrienți. Totuși, fără o planificare atentă — în special pentru vitamina B12, calciu, iod și zinc — pot apărea goluri nutriționale în perioade critice de creștere. Familiile care optează pentru alimentația vegetariană sau vegană ar trebui să caute ghidare profesionistă, să utilizeze alimente fortificate și să considere suplimente țintite pentru a se asigura că dieta copilului rămâne echilibrată și susține dezvoltarea sănătoasă pe termen lung. În final, succesul unei diete pe bază de plante la copil depinde de informare, monitorizare și colaborarea între părinți și specialiști în sănătate.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu