9 Minute
Noi cercetări de la University of Otago arată că creșterea aportului alimentar de vitamina C poate modifica rapid structura pielii și poate stimula regenerarea prin mai multe straturi tisulare. Într-un studiu controlat de intervenție dietetică, adulții care au consumat zilnic două fructe SunGold kiwi, bogate în vitamina C, au înregistrat creșteri măsurabile ale concentrației sanguine de vitamina C care s-au reflectat direct în niveluri mai ridicate de vitamina C în piele, în îngroșarea dermului și în regenerarea mai rapidă a epidermului.
Proiectarea studiului
Investigația a combinat analize tisulare detaliate cu o intervenție dietetică practică pentru a testa ipoteza că vitamina C circulantă (în plasmă) pătrunde în piele și îmbunătățește funcția acesteia. Studiul a fost conceput în două etape: inițial cercetătorii au comparat nivelurile de vitamina C din plasmă și din țesutul cutanat folosind probe de piele sănătoasă obținute de la pacienți supuși unor intervenții chirurgicale elective; apoi au desfășurat un studiu înainte-și-după la două centre independente, în Christchurch, Noua Zeelandă, și în Hamburg, Germania.
În faza de intervenție au participat 24 de voluntari adulți sănătoși – 12 la fiecare locație. Timp de opt săptămâni, fiecare participant a consumat două fructe SunGold kiwi pe zi. Această cantitate a furnizat aproximativ 250 mg de vitamina C pe zi, un nivel pe care echipa l-a identificat ca suficient pentru a ridica concentrațiile plasmatice într-un interval care favorizează încorporarea vitaminei C în piele. Au fost colectate probe de sânge și fragmente de piele înainte și după intervenție pentru a măsura vitamina C în circulație și distribuția ei între straturile cutanate.
Ce au arătat măsurătorile
Folosind teste biochimice sensibile și metode avansate de evaluare a pielii, echipa a observat o relație aproape directă unu-la-unu între vitamina C plasmatică și conținutul cutanat: pe măsură ce nivelurile din sânge au crescut, vitamina C a penetrat toate compartimentele pielii. La situl din Germania s-au utilizat tehnici precum recoltarea 'blister roof' pentru izolarea stratului dermic superficial, alături de ecografie și teste de elasticitate pentru a cuantifica modificările structurale. Rezultatele au indicat o creștere a grosimii pielii — coerentă cu o sinteză de colagen sporită — și o accelerare a reînnoirii celulelor epidermice.
Profesorul Margreet Vissers, autor principal și șef al Mātai Hāora Centre for Redox Biology and Medicine, a descris corelația ca fiind neobișnuit de strânsă: concentrațiile plasmatice de vitamina C se oglindeau în modificările nivelurilor din piele mai fidel decât în orice alt organ studiat anterior. Datele sugerează că pielea preia preferențial vitamina C din fluxul sanguin, cu o îmbogățire notabilă în straturile epidermice exterioare responsabile de funcția de barieră și de regenerare.
Analizele moleculare susțin mecanismul observat: transportul vitaminei C în celulele pielii este facilitat de transportori specifici, cum ar fi transportorii dependenți de sodiu pentru ascorbat (SVCT1 și SVCT2), precum și de mecanisme care permit intrarea formei oxidate (dehidroascorbat) prin transportori asemănători celor pentru glucoză. Aceste căi biologice explică de ce creșterea biodisponibilității sistemice poate duce la acumulare tisulară în fibroblastele dermice și în keratinocite, celulele-cheie pentru sinteza de colagen și reînnoirea epidermică.
De ce vitamina C alimentară a depășit abordările topice
Vitamina C este esențială pentru formarea colagenului, proteina structurală care conferă pielii grosime și reziliență. Deși multe produse cosmetice conțin vitamina C, formulările topice se lovesc de limite fizice: vitamina C este solubilă în apă și întâmpină dificultăți în a traversa stratul cel mai exterior al pielii (stratum corneum) în cantități semnificative. Problema este agravată de factori precum instabilitatea acidului ascorbic la pH necorespunzător și oxidarea rapidă în prezența aerului sau a metalelor, fapt care poate reduce eficiența produselor aplicate local.
Prin contrast, vitamina C alimentară ajunge la piele prin intermediul fluxului sanguin, permițând absorbția în straturile mai profunde ale pielii unde sunt localizate fibroblastele responsabile pentru producerea matricei extracelulare. Acest traseu sistemic oferă avantajul accesului uniform și al susținerii pe termen mai lung a sintezei de colagen, susținut de menținerea concentrațiilor plasmatice optime.
Studiul de la Otago întărește ideea că „frumusețea din interior” are o bază fiziologică reală. Creșterea aportului de fructe — în acest caz kiwi SunGold — a ridicat nivelurile plasmatice și a permis nutrimentului să fie livrat acolo unde pielea îl poate folosi cel mai eficient. În timp ce aplicarea topică a vitaminei C poate oferi beneficii antioxidante locale și poate îmbunătăți anumite semne clinice, ruta sistemică a oferit beneficii structurale măsurabile în multiple compartimente cutanate, inclusiv în derm și epiderm.
Practicitatea dietetică și recomandări de sănătate publică
SunGold kiwi a fost ales în acest studiu pentru conținutul său constant și ridicat de vitamina C, dar cercetătorii subliniază că și alte alimente bogate în vitamina C sunt susceptibile să producă efecte similare. Citricele, fructele de pădure, ardeii grași (capsicum), broccoli și alte legume proaspete furnizează același nutrient-cheie. Autorii recomandă țintirea unui aport zilnic de vitamina C care să mențină niveluri plasmatice optime — aproximativ 250 mg pe zi pentru o captare robustă de către piele — subliniind totodată că organismul nu stochează vitamina C pe termen lung, astfel încât aportul regulat zilnic este important.
Practic, acest obiectiv poate fi atins urmând un model alimentar echilibrat, bazat pe fructe și legume: cinci sau mai multe porții variate pe zi, incluzând cel puțin un aliment cu conținut mare de vitamina C. Pentru multe persoane, două porții de SunGold sau o cantitate echivalentă de citrice/berry vor ridica suficient nivelurile plasmatice de vitamina C. Mai mult, combinația cu alți nutrienți, precum proteinele (pentru furnizarea aminoacizilor necesari sintezei de colagen) și mineralele esențiale (de exemplu zincul), poate susține sinteza matriceală și vindecarea țesuturilor.
Din perspectivă de sănătate publică, promovarea consumului regulat de alimente bogate în vitamina C poate fi o intervenție accesibilă, cu costuri reduse și risc scăzut. Campaniile de nutriție comunitară pot integra recomandări practice — de exemplu, includerea zilnică a unei porții de fructe foarte bogate în vitamina C în programele școlare sau în pachetele alimentare pentru grupuri vulnerabile — pentru a îmbunătăți starea nutrițională generală și sănătatea pielii la populație.
Implicații mai largi și pași viitori
Dincolo de beneficiile cosmetice, descoperirile au implicații mai ample pentru sănătatea pielii în contextul îmbătrânirii și în procesul de vindecare a plăgilor, unde sinteza colagenului și reînnoirea epidermică sunt procese critice. Dacă un aport alimentar crescut de vitamina C ajută la menținerea grosimii dermice și a capacității regenerative, aceasta ar putea susține strategii pentru reducerea subțierii pielii asociate cu vârsta și pentru îmbunătățirea recuperării după leziuni sau intervenții chirurgicale.
Studiile viitoare ar trebui să investigheze intervenții pe termen mai lung, să includă grupuri de vârstă diferite (de exemplu persoane în vârstă) și populații cu statut marginal de vitamina C pentru a determina cât de generalizabile sunt aceste efecte. De asemenea, va fi utilă compararea diverselor surse alimentare și a dozajelor, precum și examinarea interacțiunilor vitaminei C cu alți nutrienți importanți pentru producția de matrice cutanată, cum ar fi aminoacizii esențiali, zincul și co-factori enzimatici implicați în hidroxilarea prolinei și lizinei în colagen.
O direcție tehnică relevantă pentru cercetare ar fi determinarea cineticii de intrare a vitaminei C în diferitele tipuri celulare cutanate (fibroblaste vs. keratinocite) și modul în care expresia transportorilor SVCT1/SVCT2 este reglată în funcție de vârstă, dietă sau stare inflamatorie. În plus, evaluări funcționale extinse (de exemplu teste biomecanice ale pielii, markeri moleculari ai sintezei colagenice și măsurători ale funcției de barieră) ar consolida înțelegerea modului în care aportul alimentar afectează sănătatea pielii la nivel clinic.
Expert Insight
„Acest studiu furnizează dovezi puternice că ceea ce mănânci poate hrăni pielea direct, nu doar indirect,” spune Dr. Elena Harper, dermatolog clinic și cercetător în nutriție (ficțional). „Știam de mult că vitamina C este necesară pentru colagen, dar faptul că concentrațiile plasmatice se reflectă atât de clar în nivelurile cutanate — și apoi în creșteri măsurabile ale grosimii și regenerării — schimbă modul în care ne gândim la sfaturile dietetice pentru sănătatea pielii. Schimbări simple în consumul de fructe pot reprezenta o intervenție eficientă și cu risc scăzut.”
Concluzie
Studiul University of Otago adaugă dovezi clare și practice că vitamina C alimentară susține producția de colagen și reînnoirea pielii prin transferul din sânge în toate straturile cutanate. Pentru indivizi și pentru programele de sănătate publică, încurajarea consumului regulat de alimente bogate în vitamina C — precum SunGold kiwi, citricele, fructele de pădure, ardeii și broccoli — oferă o modalitate accesibilă de a susține structura și funcția pielii. Concluzia practică este simplă: aprovizionează fluxul sanguin cu vitamina C, iar pielea va prelua ceea ce are nevoie pentru a menține colagenul și capacitatea de regenerare.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu