6 Minute
O mare parte a secolului al XX-lea, Neandertalii au fost portretizați ca hominizi primitivi, lipsiți de capacitatea cognitivă pentru gândirea simbolică și pentru expresia culturală complexă. Această imagine s-a schimbat dramatic în ultimele două decenii, pe măsură ce arheologii și paleoantropologii au descoperit dovezi tot mai numeroase că Neandertalii confecționau și foloseau ornamente, pigmenți și semne abstracte. Descoperirile includ cochilii pictate și pandantive, motive geometrice și șabloane de mână în peșterile din sudul Iberiei, precum și alte semne simple, dar deliberate, pe suprafețele stâncoase.
Un studiu recent adaugă un element nou și intrigant la acest tablou în formare: cercetătorii au identificat o urmă tactilă pe o protuberanță de stâncă care ar putea reprezenta o atingere neandertală, sau un contact deliberat, pe o caracteristică facială a unei fețe stâncoase străvechi. Interpretată ca o acțiune intenționată mai degrabă decât uzură întâmplătoare, această interacțiune tactilă întărește argumentul că Neandertalii au practicat comportamente simbolice sau cu semnificație socială.
Context științific și fundal
Neandertalii au trăit în Eurasia în intervalul aproximativ 400.000–40.000 de ani în urmă. Decenii la rândul, dezbaterea privind capacitățile lor cognitive s-a concentrat pe tehnologiile litice și pe comportamentele de subzistență. În ultimele douăzeci de ani, mai multe linii de dovezi au contestat aceste presupuneri depășite. Cochiliile modificate și pandantivele cu urme de pigmenți indică ornamentație personală. Situri din peșterile din sudul Spaniei și din alte regiuni au scos la iveală modele geometrice și șabloane de mână care sunt precedente sau contemporane cu primele forme de artă ale oamenilor moderni în anumite zone.
Aceste descoperiri sunt importante pentru că comportamentul simbolic reprezintă un marker cheie al cogniției moderne. Actele simbolice pot include producerea de imagini, marcare a obiectelor cu modele abstracte, utilizarea intenționată a pigmenților și crearea de ornamente care semnalizează identitatea socială. Motive simple precum puncte, linii și urme pot părea modeste comparativ cu arta figurativă ulterioară, dar ele sunt structural similare cu primele expresii de activitate simbolică din întreaga lume.
Metode și modul în care cercetătorii interpretează dovezile
Arheologii combină mai multe metode pentru a evalua dacă o marcă sau un obiect este intenționat și dacă a fost produs de Neandertali. Abordările comune includ analiza microscopică pentru a documenta urmele de unelte și reziduuri de pigmenți, studiul stratigrafiei pentru a asocia artefactele cu niveluri datate și tehnici de datare directe. Datarea prin seria uraniu a depunerilor minerale care acoperă picturile, datarea cu radiocarbon pe materiale organice asociate acolo unde este posibil și stratigrafia contextuală sunt folosite frecvent pentru a stabili vârste minime sau maxime.
Pentru urmele tactile și modificările subtile ale suprafeței, scanarea 3D de mare rezoluție și microscopia digitală pot revela tipare consistente care disting gesturile intenționate de abraziunea naturală. Arheologia experimentală — reproducerea marcajelor cu mâinile, unelte și pigmenți în condiții controlate — ajută la interpretarea comportamentelor care ar fi putut produce semnăturile arheologice observate.
Descoperiri cheie și implicații
Corpusul tot mai mare de obiecte de artă și artefacte simbolice asociate Neandertalilor implică câteva concluzii importante. În primul rând, Neandertalii erau capabili să producă și să recunoască motive vizuale abstracte. În al doilea rând, foloseau pigmenți și ornamente în moduri care probabil comunicau informații sociale. În al treilea rând, semnele simple din peșteri și de pe obiecte portabile nu ar trebui respinse ca accidentale; ele pot reprezenta, în schimb, etapele timpurii ale comunicării simbolice.
Urma tactilă pe o protuberanță de stâncă oferă un tip complementar de dovezi. În loc să se bazeze doar pe pigmenți sau pe marcaje vizibile, urmele de contact sugerează o interacțiune întrupată cu suprafața stâncoasă. Fie că acțiunea a fost jucăușă, ritualizată sau comunicativă, ea indică o conștiență a caracteristicilor superficiale și o implicare intenționată în mediul înconjurător într-un mod care ar fi putut avea semnificație socială.
Impact mai larg asupra studiului evoluției umane
Reevaluarea cogniției neandertalilor afectează modul în care cercetătorii modelează evoluția comportamentului uman modern. Dacă Neandertalii au dezvoltat independent practici simbolice, atunci cogniția simbolică poate avea rădăcini mai adânci în linia homininelor decât se credea anterior. În plus, schimburile între Neandertali și Homo sapiens ar fi putut implica interacțiuni culturale, pe lângă cele genetice, influențând tehnologii, ornamente și, posibil, convenții simbolice.
Tehnologii conexe și direcții viitoare de cercetare
Progresele în imagistică, analiza elementală portabilă și metodele de datare accelerează studiul artei preistorice. Fluorescența cu raze X portabilă (XRF) ajută la identificarea compoziției pigmenților in situ fără recoltare de probe. Fotogrammetria 3D și scanarea cu laser documentează caracteristicile subtile ale suprafeței pentru analize cantitative. Îmbunătățirile în datarea prin seria uraniu și în alte metode cresc încrederea în cadrul cronologic.
Cercetările viitoare se vor concentra pe extinderea bazei de date a marcajelor și ornamentelor asociate Neandertalilor prin regiuni și perioade. Studii comparative care analizează frecvența motivelor, plasarea și tehnicile de producție pot ajuta la determinarea dacă procese cognitive similare au produs rezultate paralele la Neandertali și la primii oameni moderni.
Perspective ale experților
Dr. Elena Marquez, paleoantropologă specializată în arta pleistocenului, remarcă faptul că marcajele simple pot fi extrem de informative în studiul evoluției cognitive. Ea explică că punctele, liniile și urmele ar trebui privite ca unități intenționate ale unui limbaj vizual, nu ca forme inferioare ale artei. Adaugă că integrarea imagisticii de înaltă rezoluție cu replicarea experimentală va fi esențială pentru a distinge acțiunile umane deliberate de procesele naturale.
Dr. Michael Thorne, arheolog cognitiv, subliniază precauția metodologică. El recomandă multiple linii de dovezi independente înainte de atribuirea intenției simbolice: modelare consistentă, tehnici de producție repetabile, utilizare de pigmenți și asociere stratigrafică clară cu ocupațiile hominine. Când aceste criterii converg, argumentul pentru comportamentul simbolic devine solid.
Concluzie
Descoperirile recente de cochilii pictate, pandantive și motive din peșteri, alături de urme tactile pe suprafețele stâncoase, le schimbă cercetătorilor perspectiva asupra capacităților cognitive și culturale ale Neandertalilor. În loc să fie considerați inferiori din punct de vedere cognitiv, Neandertalii sunt văzuți acum ca agenți capabili de acte simbolice simple, dar semnificative. Aplicarea continuă a tehnicilor avansate de imagistică, datare și analiză va rafina această imagine, dezvăluind profunzimea și diversitatea expresiei culturale a rudelor noastre evolutive.
Sursa: snexplores
Comentarii