5 Minute
Un studiu observațional la nivel populațional, care acoperă trei decenii în Ontario, Canada, sugerează o asociere modestă între imagistica prin tomografie computerizată (CT) efectuată înainte de concepție și ușoare creșteri ale riscului de pierdere a sarcinii și de anomalii congenitale. Analiza a revizuit peste 5 milioane de sarcini și oferă date importante pentru clinicieni, pacienți și sisteme de sănătate care evaluează beneficiile diagnostice în raport cu posibilele efecte adverse ale radiațiilor medicale.
Designul studiului și constatări principale
Cercetătorii au examinat dosarele de sănătate din perioada 1992–2023, acoperind 5.142.339 de sarcini, dintre care 3.451.968 s-au încheiat cu naștere vie. Studiul a grupat pacienții în funcție de numărul de scanări CT efectuate în perioada preconcepțională și a comparat rezultatele sarcinii cu cele ale persoanelor care nu au avut imagistică CT.
Principalele asocieri relative raportate au fost:
- Pierderea sarcinii: +8% pentru o singură CT, +14% pentru două CT și +19% pentru trei sau mai multe CT, în comparație cu lipsa CT-ului preconcepțional.
- Anomalii congenitale: +6% pentru o singură CT, +11% pentru două CT și +15% pentru trei sau mai multe CT.
Aceste procente reprezintă creșteri relative. De exemplu, dacă riscul de bază pentru pierderea sarcinii este de 10%, o creștere relativă de 19% ar modifica acel risc absolut la aproximativ 11,9%.
Interpretare, factori de confundare și considerații privind doza
Acest studiu este observațional și identifică corelații, nu dovediri de cauzalitate. Pacienții care sunt supuși unor scanări CT sunt adesea evaluați pentru probleme clinice semnificative — traumatisme, suspiciune de malignitate sau alte boli sistemice — care ele însele pot crește riscurile sarcinii. Afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea sau consumul de tutun sunt mai frecvente în rândul unor pacienți supuși CT și pot reprezenta factori de confundare.
Investigatori au analizat și regiunile anatomice scanate. Interesant, tiparul de risc crescut a fost similar pentru CT‑urile craniene și cele pelviene. Deoarece CT‑urile pelviene expun semnificativ mai mult organele reproducătoare la radiații decât CT‑urile craniene, această constatare pune la îndoială ideea că doza de radiații singură explică asocierea. După cum a remarcat un inginer biomedical extern, creșterile similare ale riscului între diferite situri de scanare amplifică posibilitatea că starea de sănătate subiacentă, nu doza de imagistică, explică o mare parte din semnal.
Implicații clinice și alternative de imagistică
Judecata clinică atentă rămâne esențială. Creșterile absolute raportate sunt mici pentru un pacient individual, dar imagistica cumulativă sau repetată poate conta la scară populațională. Când este clinic adecvat, medicii ar trebui să utilizeze preferențial opțiuni cu radiații reduse sau fără radiații — ecografia și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) — în special la pacienții tineri și când randamentul diagnostic este comparabil.
În același timp, omisiunea imagisticii pentru o afecțiune semnificativă poate presupune riscuri mult mai mari pentru sănătatea mamei și a fătului decât riscul teoretic legat de radiațiile unei CT. Deciziile ar trebui așadar individualizate, echilibrând necesitatea diagnostică, modalitățile alternative de investigație și momentul în raport cu concepția planificată. (Bethesda Naval Medical Center, Maryland, Hospital)
Contextul cercetării și publicare
Studiul se adaugă unui corp de literatură care examinează efectele pe termen lung la nivel de populație ale radiațiilor din imagistica medicală. A fost publicat în Annals of Internal Medicine și întărește apelurile anterioare de limitare a utilizării nejustificate a CT‑ului, recunoscând în același timp rolul său critic în îngrijirea acută și diagnostică.
Perspectiva expertului
Dr. Lena Morales, specialist fictiv în medicină materno‑fetală: "Acest studiu amplu pe baze administrative ridică întrebări importante pentru politica de sănătate publică și practica clinică, dar nu ar trebui să împiedice efectuarea investigațiilor necesare. Pentru pacienții individuali, prioritatea este diagnosticarea și gestionarea condiției de bază — folosind ecografia sau RMN‑ul când sunt clinic echivalente și rezervând CT‑ul pentru situațiile în care schimbă managementul imediat. Când CT‑ul este indicat, documentarea unei discuții informate despre beneficii și riscuri este o bună practică."
Concluzie
O analiză provincială pe 30 de ani în Ontario a constatat creșteri relative modeste ale pierderii sarcinii și ale anomaliilor congenitale asociate cu un număr mai mare de CT‑uri efectuate înainte de concepție. Schimbarea absolută pentru majoritatea indivizilor este mică, iar confundarea reziduală — afecțiunile care determină efectuarea investigației — probabil contribuie substanțial. Clinicienii ar trebui să continue să minimizeze expunerea nejustificată la CT, să prefere imagistica neionizantă când este potrivită și să ia decizii diagnostice care protejează sănătatea mamei și a fătului.
Sursa: sciencealert
Comentarii