6 Minute
O nouă metodă de screening electrofiziologic, numită testul Fastball EEG, poate detecta modificări cerebrale legate de memorie asociate bolii Alzheimer în aproximativ trei minute. În loc să se bazeze pe sarcini cognitive scrise sau verbale, acest test măsoară răspunsurile electrice ale creierului la imagini afişate rapid pentru a stabili dacă creierul recunoaște conținut prezentat anterior. Cercetările timpurii sugerează că această abordare poate semnala persoanele cu tulburare cognitivă uşoară (MCI) cu afectare predominantă a memoriei, care au un risc mai mare de a dezvolta demență de tip Alzheimer.
Context științific: de ce testele obiective timpurii sunt importante
Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă progresivă caracterizată de acumularea proteinelor amiloid şi tau în creier. Aceste proteine formează plăci şi încurcături care perturbă comunicarea neuronală, provocând în timp pierderi de memorie, dezorientare şi pierderea capacități de a desfășura activități zilnice. Este important că aceste procese patologice încep cu ani înainte ca simptomele clinice să devină evidente, ceea ce creează o oportunitate — şi o nevoie — pentru detectare timpurie.
Încurcăturile proteinelor tau pot declanșa moartea neuronilor, conducând la boala Alzheimer. (selvanegra/Getty Images Pro/Canva)
Screeningul cognitiv tradițional necesită participare activă — reamintirea unor cuvinte, copierea unor figuri sau rezolvarea unor probleme — şi este sensibil la limbă, nivelul de educație şi anxietatea legată de test. Testele avansate cu biomarkeri (scanări PET cerebrale sau analiza lichidului cefalorahidian) oferă dovezi directe ale amiloidului sau tau, dar sunt costisitoare sau invazive. Testul Fastball EEG încercă să acopere acest decalaj cu o măsură fiziologică a recunoașterii memoriei, ieftină, scurtă şi obiectivă.
Cum funcționează testul Fastball EEG
Testul foloseşte un set standard EEG pentru a înregistra activitatea electrică de la nivelul scalpului în timp ce imaginile sunt afişate pe ecran cu viteză mare (aproximativ trei imagini pe secundă). Înainte de faza cu secvență rapidă, participanții văd opt imagini pe care li se cere să le numească, dar să nu le memoreze intenționat. În timpul celor trei minute, la fiecare a cincea imagine se repetă una dintre cele opt ținte într-un flux de distractori. EEG-ul captează semnale foarte mici, specifice frecvenței, generate de procesele inconștiente de recunoaștere: răspunsuri puternice şi sincronizate în timp indică o memorie vizuală de recunoaștere intactă; semnalele atenuate sugerează afectare.
Proiectul studiului şi principalele constătări
Cercetătorii au evaluat 106 adulți: 54 subiecți cognitiv sănătoși şi 52 persoane cu tulburare cognitivă uşoară (MCI). Grupul MCI a inclus atât MCI amnestic (probleme predominant de memorie), cât şi MCI non-amnestic (afectarea altor domenii cognitive). Testul Fastball EEG a generat răspunsuri de recunoaștere semnificativ mai slabe în grupul cu MCI amnestic comparativ cu subiecții sănătoși sau participanții cu MCI non-amnestic, sugerând că testul poate detecta în mod specific disfuncția legată de memorie asociată stadiilor timpurii ale Alzheimerului.
Scanările cerebrale pot indica riscul de Alzheimer, dar sunt costisitoare. (pixelshot/Canva)
Un subset de participanți a repetat testarea după un an. Din cei 42 de indivizi cu MCI retestați, opt au evoluat către demență (Alzheimer sau demență vasculară). Testele cognitive standard pe hârtie şi creion nu au înregistrat în mod constant această tranziție, în timp ce Fastball EEG a arătat scăderi marginale ale semnalului în rândul celor care au progresat. Totuși, numărul mic de convertiți limitează concluziile privind sensibilitatea longitudinală; sunt necesare studii mai mari şi pe perioade mai îndelungate.
Limitări şi paşi următori
Dovezile actuale sunt preliminare. Studiul a exclus afecțiuni comune care pot afecta memoria, precum depresia majoră sau disfuncția tiroidiană; prin urmare Fastball EEG nu ar trebui folosit izolat pentru diagnosticarea Alzheimerului. Paşi importanți următori includ validarea testului în populații clinice diverse, compararea directă cu biomarkerii sanguini şi imagistica PET, precum şi evaluarea performanței în asistența primară şi la domiciliu. Dacă este combinat cu teste sanguine emergente pentru proteinele amiloid şi tau, Fastball EEG ar putea deveni parte dintr-o cale de screening multimodală şi cu costuri reduse pentru trierea pacienților către investigații mai definitive.
Tehnologii conexe şi implicații
Testele sanguine care măsoară proteinele asociate Alzheimerului progresează rapid şi ar putea permite încurând screeninguri pe scară largă, minim invazive. Fastball EEG oferă puncte forte complementare: măsoară funcția cerebrală în loc de povara proteică şi este portabil şi rapid. În combinație, aceste instrumente ar putea contribui la mutarea îngrijirii demenței de la diagnosticul tardiv spre detectare şi intervenție timpurie, permișând recomandări pentru stilul de viață, monitorizare sau participare la studii terapeutice în stadii încât intervențiile au mai multe șanse să fie eficiente.
Opinia expertului
Dr. Sarah Bennett, neurolog cognitiv (ficțițială), comentează: „Măsurile obiective ale memoriei de recunoaștere, precum Fastball EEG, sunt atractive pentru că ocolesc prejudecățile legate de limbă şi educație. Un rezultat fiziologic în trei minute, care poate fi utilizat în asistența primară sau în cabinetele comunitare, ne-ar extinde foarte mult aria de acoperire. Cu toate acestea, sensibilitatea, specificitatea şi validarea în condiții reale, inclusiv înzâ prezența comorbidităților frecvente, sunt esențiale înainte de implementarea clinică.”
Concluzie
Testul Fastball EEG este o metodă promișătoare şi rapidă pentru detectarea modificărilor cerebrale specifice memoriei, asociate bolii Alzheimer. Cercetările timpurii arată că poate diferenția MCI amnestic de alte profiluri cognitive şi poate detecta declinuri subtile care nu sunt întotdeauna surprinse de testele standard. Deși nu este încă un instrument de diagnostic independent, abordarea Fastball — mai ales dacă este combinată cu biomarkeri sanguini — ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a persoanelor cu risc, permișând monitorizare timpurie, schimbări în stilul de viață şi oportunități terapeutice.
Sursa: sciencealert
Comentarii