10 Minute
Postul intermitent a promis un adevăr simplu: comprimă‑ți fereastra de alimentație și corpul va arde grăsimea. Sună elegant, modern și ușor de înțeles. Totuși, o recenzie amplă recentă a studiilor clinice sugerează că beneficiile pot fi mai mici — și mai neclare — decât au lăsat să se înțeleagă titlurile din presă.
Ce a descoperit recenzia
O echipă condusă de Luis Garegnani, de la University Institute of the Italian Hospital din Buenos Aires, a analizat 22 de studii randomizate controlate publicate între 2016 și 2024. Aproape 2.000 de participanți din America de Nord, Australia, China și mai multe țări europene au fost incluși. Concluzia principală: în diverse regimuri de post intermitent, efectul asupra pierderii în greutate pe termen de un an a fost, în general, mic sau nerelevant din punct de vedere clinic când a fost comparat cu restricția calorică convențională sau cu menținerea obișnuită a dietei.
„Comparativ cu sfaturile dietetice tradiționale (cum ar fi restricționarea caloriilor sau modificarea tipurilor de alimente consumate), postul intermitent poate avea puțin sau niciun efect asupra pierderii în greutate și asupra calității vieții la adulții cu supraponderalitate sau obezitate”, au scris autorii, exprimând o încredere moderată în concluziile privind scăderea în greutate, în timp ce au considerat dovezile referitoare la alte rezultate de sănătate drept foarte incerte.
Studiile incluse în recenzie au testat mai multe strategii: alimentație cu fereastră de timp (adesea ferestre zilnice de sub zece ore), post periodic pentru una sau două zile pe săptămână, post în zile alternative și post alternativ modificat (de exemplu, două zile cu aport foarte redus și cinci zile cu alimentație normală). Multe studii au fost excluse pentru că perioada de urmărire a fost prea scurtă; altele au lipsit din cauza raportării inconsistente a evenimentelor adverse, a statutului privind diabetul sau a satisfacției participanților. Doar unul dintre trialurile incluse a evaluat calitatea vieții, iar doar două au înregistrat simptome adverse precum oboseală, dureri de cap sau greață.
Lipsa unor rezultate cuprinzătoare contează. Greutatea este un indicator ușor de comunicat în titluri, dar câștigurile reale de sănătate se măsoară în multiple feluri: lipidograma (colesterol LDL, HDL, trigliceride), sensibilitatea la insulină, markeri de inflamație, tensiune arterială și calitatea subiectivă a vieții. În aceste domenii, dovezile sunt inconsistente sau pur și simplu inexistente în multe studii. Astfel, concluziile bazate exclusiv pe variațiile de greutate pot fi reductive.
Dovezile emergente pun sub semnul întrebării entuziasmul din jurul postului intermitent.
Context științific și implicații
De ce apare discrepanța între narațiunea populară și datele științifice? Un motiv important este variabilitatea biologică a oamenilor. Răspunsul la același model alimentar variază foarte mult: unele persoane experimentează o schimbare metabolică clară către oxidarea grăsimilor în urma unor posturi scurte, în timp ce altele prezintă puține modificări măsurabile. Momentul și durata ferestrei de alimentație contează: o fereastră de 10 ore comparativ cu una de 6 ore poate produce efecte metabolice diferite, iar protocoalele studiilor sunt extrem de variate.
Maik Pietzner, modelator de date pentru sănătate la Berlin Institute of Health at Charité, a declarat pentru The Guardian că sunt adesea necesare mai multe zile de post înainte ca schimbările metabolice clare să apară în analizele de sânge. „Dacă oamenii se simt mai bine cu astfel de regimuri, nu le-aș opri”, a spus el, „dar această lucrare, împreună cu altele din domeniu, arată în mod clar că nu există dovezi robuste pentru efecte pozitive dincolo de o posibilă scădere moderată în greutate.”
Recenzia a subliniat, de asemenea, o problemă practică: participanții la studii nu au fost întotdeauna reprezentativi pentru populația largă cu supraponderalitate sau obezitate. Aceasta restrânge aplicabilitatea concluziilor, în special pentru grupuri cu distribuții diferite pe sexe, grupe de vârstă sau statut socio‑economic. Garegnani și colegii săi recomandă cercetări mai bine direcționate pentru a evalua dacă postul intermitent ar putea accentua deficiențele nutriționale sau ar avea consecințe neintenționate în grupurile vulnerabile.
În practică, clinicienii care iau în considerare aceste rezultate se confruntă cu o tensiune cunoscută: pe de o parte, postul intermitent este ieftin, ușor de explicat și atractiv pentru mulți pacienți; pe de altă parte, recomandarea unei terapii la scară largă trebuie susținută de dovezi că aceasta îmbunătățește în mod fiabil sănătatea dincolo de simple fluctuații temporare ale greutății și că nu produce prejudicii. Recenzia curentă sugerează că, pentru moment, nu avem toate datele necesare pentru a prescrie postul intermitent ca soluție generală și dovedită clinic pentru sănătatea metabolică sau pierderea susținută în greutate.
Perspective de la experți
Dr. Elena Morris, cercetătoare în sănătate metabolică la un important centru universitar medical, oferă o opinie pragmatică: „Postul intermitent nu este o soluție magică. Pentru unii pacienți poate fi un instrument comportamental util — în special dacă îi ajută să reducă gustările târzii sau să simplifice planificarea meselor. Dar pentru alții, poate declanșa oboseală, probleme legate de alimentația dezordonată sau perturbări sociale. Avem nevoie de abordări personalizate și de studii mai bune, pe termen lung, care să măsoare markeri metabolici, rezultate raportate de pacienți și siguranța în diverse populații.”
Există argumente mecanistice solide pentru a studia în continuare postul. Studiile pe animale și trialurile mici pe oameni sugerează posibile efecte asupra autofagiei, compoziției microbiotei intestinale și biologiei circadiene — procese care pot influența sănătatea creierului, inflamația și riscul cardiovascular. Totuși, a traduce acele modificări celulare sau semnături sanguine pe termen scurt în beneficii clinice durabile necesită studii mari, bine concepute, care să măsoare endpoint‑uri relevante în timp îndelungat.
De asemenea, trebuie avută în vedere interacțiunea dintre postul intermitent și condițiile medicale preexistente: pacienți cu diabet zaharat tip 2, persoanele care iau medicamente pentru tensiune arterială, femeile însărcinate sau persoanele cu antecedente de tulburări alimentare pot necesita consiliere specializată. În aceste categorii, adaptarea terapiei trebuie să fie atent monitorizată pentru a evita episoade de hipoglicemie, deficite nutriționale sau probleme psihosociale. Astfel, recomandările clinice trebuie să fie nu doar eficiente, ci și sigure.
Pentru moment, pacienții și clinicienii ar trebui să trateze postul intermitent ca pe una dintre mai multe strategii dietetice posibile, nu ca pe o alegere universal superioară. Dacă un anumit regim îmbunătățește aderența la dietă și calitatea vieții pentru o persoană anume, merită luat în calcul. Însă dovezile actuale nu susțin încă prescrieri largi ale postului intermitent ca un traseu clinic dovedit pentru pierderea susținută a greutății sau pentru îmbunătățirea sănătății metabolice pe termen lung.
Recomandările practice pentru profesioniștii din sănătate includ evaluarea atentă a motivelor pacientului pentru a alege postul, monitorizarea parametrilor metabolici (glicemie, hemoglobină glicată, profil lipidic), urmărirea simptomelor adverse și includerea măsurilor pacient‑raportate privind calitatea vieții. În cercetare, este esențială standardizarea raportării: definirea clară a protocoalelor (durata fenestrei de alimentație, restricția calorică efectivă, complianța), perioade de urmărire mai lungi și documentarea riguroasă a efectelor secundare.
Noi cercetări — cu perioade de urmărire mai lungi, participanți mai diverși și raportare standardizată a evenimentelor adverse și a măsurilor de calitate a vieții — vor determina dacă postul intermitent merită un loc în ghidurile medicale principale sau rămâne o tendință de stil de viață populară, dar echivocă. În același timp, este util să menționăm că, la nivel populațional, strategiile care vizează reducerea aportului caloric total, îmbunătățirea calității alimentației (consumul de legume, fructe, cereale integrale, proteine de calitate) și creșterea activității fizice rămân pilonii dovediți ai sănătății publice.
Aspecte practice și recomandări pentru cititori
Dacă te gândești să încerci postul intermitent, ia în considerare următoarele aspecte practice și de siguranță:
- Discută cu medicul: Înainte de a începe orice regim restrictiv, consultă‑ți medicul, mai ales dacă iei medicamente sau ai afecțiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare, tulburări endocrine).
- Monitorizează simptomele: Fii atent la oboseală excesivă, amețeli, dureri de cap, tulburări de dispoziție sau modificări ale ciclului menstrual — acestea pot semnala că regimul nu este potrivit pentru tine.
- Focalizează‑te pe calitate: Chiar și în fereastra restrânsă de alimentație, pune accent pe alimente nutritive — legume, proteine slabe, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși. Postul nu justifică consumul crescut de alimente procesate.
- Adoptă o abordare personalizată: Ce funcționează pentru prietenul tău nu e neapărat potrivit pentru tine. Factorii genetici, stilul de viață, muncă, somnul și preferințele sociale contează.
- Măsură aderența și sustenabilitatea: Un regim funcțional este acela pe care îl poți susține pe termen lung, fără să compromiți relațiile sociale sau sănătatea mentală.
În esență, postul intermitent rămâne o opțiune valabilă în portofoliul de strategii pentru pierdere în greutate și sănătate metabolică, dar nu trebuie văzut ca o soluție universală sau ca o scurtătură spre rezultate garantate. Mai degrabă, face parte dintr‑un cadru mai larg de intervenții care includ modificări ale dietei, activitate fizică și sprijin comportamental.
Concluzie
Recenzia amplă a studiilor randomizate aduce nuanțe importante în dezbaterea despre postul intermitent. Deși unele persoane pot beneficia, iar mecanismele biologice studiate rămân interesante din punct de vedere științific, dovezile actuale nu susțin în mod ferm că postul intermitent este o cale superioară, generalizabilă pentru pierderea durabilă în greutate sau îmbunătățirea parametrilor metabolici. Cercetări viitoare, mai riguroase și mai cuprinzătoare, sunt necesare pentru a determina rolul exact al postului intermitent în practica clinică și în recomandările pentru sănătatea publică.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu