9 Minute
Un studiu suedez pe termen lung sugerează o legătură surprinzătoare: persoanele care consumau frecvent brânză integrală și cremă integrală aveau un risc mai mic de a dezvolta demență pe parcursul a 25 de ani. Cercetătorii ridică ipoteza că produsele lactate fermentate, bogate în grăsimi, ar putea influența sănătatea creierului în moduri în care laptele degresat sau produsele cu conținut scăzut de grăsimi nu o fac.
Ce a constatat studiul suedez pe 25 de ani
Publicat în jurnalul Neurology, studiul de cohortă a urmărit aproape 28.000 de adulți din Suedia pe o perioadă de 25 de ani. Investigatorii au analizat tiparele alimentare raportate și dosarele medicale pentru a identifica diagnosticele de demență. Participanții care consumau în medie cel puțin 50 de grame de brânză integrală pe zi au prezentat un risc global de demență semnificativ mai scăzut, în termeni statistici. În mod similar, cei care au consumat în medie cel puțin 20 de grame de cremă integrală pe zi au avut măsuri de risc reduse.
Pe de altă parte, cercetătorii nu au identificat o asociere protectoare clară pentru brânza cu conținut redus de grăsimi, crema degresată, unt sau lapte (fie integral, fie cu conținut redus de grăsimi). Acest tipar sugerează că beneficiul potențial ar fi legat în mod specific de anumite produse lactate integrale sau fermentate, mai degrabă decât de grăsimea din lapte în general.
Metodologic, studiul a folosit chestionare alimentare repetate și date din registrele naționale de sănătate, permițând ajustări pentru factori demografici, stil de viață și comorbidități. Totuși, autorii au raportat și că efectele observate au rămas semnificative după ajustarea pentru factori de risc vascular relevanți (hipertensiune, diabet, valori ridicate ale colesterolului) și pentru indicele de masă corporală. Acest lucru întărește ipoteza conform căreia anumite tipuri de lactate fermentate pot avea mecanisme biologice specifice, independent de efectele cunoscute ale grăsimilor saturate.
- Dimensiunea populației: ~28.000 de participanți.
- Durata studiului: 25 de ani, urmărire pe termen lung.
- Produse asociate: brânză integrală (≥50 g/zi), cremă integrală (≥20 g/zi).
- Produse fără asociere clară: brânză săracă în grăsimi, unt, lapte.
Rezultatele nu indică un efect imediat sau garantat pentru fiecare individ, ci o asociere la nivel de populație. În plus, diferențele în tiparele alimentare (de exemplu, brânza consumată în cadrul unor mese mai bogate nutrițional) pot contribui la efectul observat.
De ce lactatele fermentate integrale pot ajuta creierul
Profesoara Emily Sunstedt de la Universitatea Lund, autoarea principală, a propus o explicație posibilă: „Fermentația produce compuși bioactivi care pot afecta inflamația și funcția vasculară.” Brânzeturile fermentate conțin peptide și metaboliți rezultați în timpul maturării, substanțe care pot influența sănătatea vasculară și inflamația cronică — două componente cheie în declinul cognitiv și în bolile neurodegenerative.
Mecanismele biologice plauzibile includ:
- Producerea de peptide bioactive în urma fermentației, cu potențial efect antiinflamator.
- Formarea de metaboliți microbieni (de exemplu, acizi grași cu lanț scurt) care pot modula răspunsul imunitar și integritatea barierei intestin-creier.
- Prezența vitaminei K2 (menaquinone) în unele brânzeturi maturate, asociată cu sănătatea vasculară.
- Profiluri particulare de acizi grași (inclusiv acizi grași omega‑3 sau acid linoleic conjugat — CLA) care pot varia în funcție de hrana animalelor și de procesul de prelucrare.
Mai mult, fermentația poate susține colonizarea cu bacterii benefice sau poate genera metaboliți care interacționează cu microbiota intestinală. Influențarea microbiotei intestinale este un canal de interes major în cercetarea actuală privind riscul de demență, deoarece metabolitul microbian poate modula inflamația sistemică și sănătatea vasculară — două elemente esențiale pentru funcția cognitivă pe termen lung.
De asemenea, calitatea sursei de lapte contează. După cum a explicat Dr. Richard Isaacson, neurolog la Institute for Neurodegenerative Disease: „Nu toate brânzeturile sunt la fel. Alimentația vacii schimbă compoziția laptelui.” Laptele de la animale hrănite cu iarbă tinde să conțină o proporție mai mare de acizi grași omega‑3, iar omega‑3 sunt cunoscuți pentru beneficiile lor asupra funcției cerebrale și pentru efectele antiinflamatorii.
Este plauzibil ca o combinație între compușii formați în timpul fermentației (peptide bioactive, micronutrienți precum vitamina K2) și profilul acizilor grași al laptelui (influiențat de dietă și rasă) să genereze efecte benefice asupra vaselor de sânge cerebrale și asupra proceselor inflamatorii asociate cu declinul cognitiv.
Context științific, limitări și implicații
Este esențial să subliniem că acest studiu este observațional: el identifică asocieri, nu dovezi directe de cauzalitate. Factorii de confuzie — precum educația, statutul socio‑economic, alte obiceiuri alimentare sau nivelul general al activității fizice — pot influența rezultatele. De exemplu, consumul de brânză integrală sau de cremă poate apărea în contexte alimentare diferite față de consumul de lapte, iar aceste contexte pot reflecta obiceiuri de viață care afectează sănătatea pe termen lung.
Alte limitări metodologice comune în astfel de studii includ erorile de măsurare din chestionarele alimentare, modificările dietetice pe parcursul vieții și posibilitatea inversă a cauzalității (de ex., persoanele aflate în stadii preclinice de boală poate că și-au modificat dieta). Mai mult, efectele observate la o populație suedeză pot să nu se replice neapărat în alte regiuni cu tipare alimentare, genetică și niveluri de îngrijire medicală diferite.
Cu toate acestea, lucrarea adaugă nuanță dezbaterilor curente despre grăsimi alimentare, fermentație și sănătatea cognitivă. Comunitatea științifică devine tot mai interesată de modul în care microbiota intestinală, alimentele fermentate și inflamația vasculară se intersectează în influențarea riscului de demență. Mecanismele propuse — metaboliții microbieni, peptidele antiinflamatorii și profilurile acizilor grași — oferă ipoteze verificabile prin trialuri clinice și studii mecanistice.
De asemenea, trebuie luate în considerare posibile consecințe adverse: produsele lactate integrale sunt mai bogate în calorii și în grăsimi saturate, componente asociate cu riscul cardiovascular în unele studii. De aceea, orice recomandare clinică largă trebuie să echilibreze potențialele beneficii cognitive cu riscurile metabolice și cardiovasculare.
Implicațiile pentru cercetare includ:
- Necesitatea unor trialuri randomizate care să testeze efectele consumului de produse lactate fermentate asupra marcatorilor neurodegenerativi și asupra funcției cognitive.
- Studii mecanistice care să identifice compușii bioactivi specifici (peptide, vitamine, acizi grași) responsabili de efectele observate.
- Analize detaliate ale tipurilor de brânzeturi (varietate, procesare, maturare) și ale originii laptelui (alimentația animalelor, practici agricole).
- Investigații asupra interacțiunii dintre microbiota intestinală și produse lactate fermentate în ceea ce privește inflamația sistemică și funcția endotelială.
Până când sunt disponibile dovezi din trialuri controlate, concluziile practice trebuie moderate și adaptate la contextul individual: comorbidități cardiovasculare, risc metabolic și preferințe alimentare contează.
Concluzii practice pentru cititori
Dacă apreciați brânza sau crema, aceste rezultate nu înseamnă că trebuie să vă schimbați radical dieta peste noapte. Ghidurile de sănătate publică continuă să promoveze o alimentație echilibrată, exercițiu fizic regulat și managementul factorilor de risc vascular (controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al diabetului) ca strategii primare pentru reducerea riscului de demență. Studiul sugerează însă că includerea moderată a unor lactate fermentate integrale ar putea fi neutră sau chiar benefică pentru sănătatea creierului pe termen lung, dar sunt necesare trialuri randomizate pentru a confirma orice efect protector.
Recomandări practice rezonabile, bazate pe dovezile curente:
- Adoptați o abordare moderată: porții mici de brânzeturi maturate sau creme folosite cu măsură, integrate într-o dietă variată.
- Alegeți produse de calitate: brânzeturi maturate, create prin fermentație naturală, și, acolo unde este posibil, lapte de la animale hrănite cu iarbă (mai bogat în omega‑3).
- Prioritizați sănătatea vasculară: tratați hipertensiunea, țineți sub control glicemia și colesterolul, deoarece acestea rămân factori majori pentru demență.
- Discutați cu medicul sau cu un dietetician: dacă aveți istoric cardiovascular sau metabolic, adaptarea consumului de lactate trebuie făcută individualizat.
Pentru cititorii interesați de nutriție și sănătatea creierului, acest studiu îludă că nu toate grăsimile alimentare sau produsele lactate sunt echivalente în efectele lor asupra creierului. Termenii-cheie de urmărit în continuare sunt: produse lactate fermentate, brânză integrală, microbiota intestinală, inflamație vasculară și trialuri randomizate. Pe măsură ce cercetarea avansează, recomandările se vor putea rafina pentru a oferi sfaturi alimentare care să țină cont atât de beneficii cognitive, cât și de riscurile metabolice.
În final, adoptarea unui stil de viață sănătos rămâne cea mai solidă strategie pentru reducerea riscului de demență: dietă echilibrată (inclusiv, posibil, porții moderate de lactate fermentate), activitate fizică regulată, somn adecvat și managementul factorilor de risc cardiovascular.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu