7 Minute
Un studiu clinic internațional de amploare indică faptul că un simplu supliment zilnic cu ulei de pește poate reduce semnificativ evenimentele cardiovasculare majore la persoanele supuse hemodializei din cauza insuficienței renale. Această descoperire evidențiază o terapie accesibilă și ieftină, disponibilă pe scară largă, care ar putea modifica modul în care clinicienii abordează riscul cardiovascular într-un grup cu risc foarte ridicat.
Un amplu studiu clinic internațional sugerează că administrarea zilnică a unui supliment cu ulei de pește ar putea reduce în mod semnificativ riscul apariției evenimentelor cardiovasculare grave la persoanele aflate pe dializă din cauza insuficienței renale. Rezultatele ridică problema integrării unui supliment omega-3 în strategiile de prevenție cardiovasculară specifice pacienților cu boală renală cronică avansată, punând în discuție eficiența, siguranța și fezabilitatea implementării la scară largă în unitățile de nefrologie.
Studiu amplu, rezultate clare
Trialul PISCES a înscris 1.228 de pacienți tratați în 26 de centre de dializă din Australia și Canada. Timp de urmărire, participanții au primit fie patru grame pe zi de ulei de pește — furnizând acizii grași omega‑3 EPA (acid eicosapentaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic) — fie un placebo, iar echipa de cercetare a monitorizat rezultatele cardiovasculare majore. Echipa a raportat o reducere de 43% a ratei evenimentelor cardiovasculare majore în grupul care a primit ulei de pește, comparativ cu placebo. Evenimentele evaluate au inclus infarct miocardic (atac de cord), accident vascular cerebral, decese de cauză cardiacă și amputații legate de boala vasculară periferică.
Importanța acestor rezultate este întărită de faptul că trialul a fost prezentat la Conferința American Society of Nephrology Kidney Week 2025 și publicat simultan în The New England Journal of Medicine, asigurând vizibilitate ridicată în comunitatea medicală și în presa științifică. Publicarea în NEJM adaugă greutate dovezilor și favorizează dezbateri în rândul experților de nefrologie și cardiologie, dar și în cadrul comisiilor de elaborare a ghidurilor clinice.
De ce ar beneficia cel mai mult pacienții dializați
Boli cardiovasculare rămân principala cauză de deces la persoanele cu insuficiență renală cronică aflate pe hemodializă. Pacienții dializați au un profil de risc cardiovascular complex: inflamație vasculară persistentă, dislipidemie specifică bolii renale, stres oxidativ crescut și tulburări metabolice care reduc eficiența strategiilor preventive standard utilizate în populația generală. Toate aceste caracteristici fac gestionarea riscului cardiovascular în nefrologie deosebit de dificilă.
Echipa de cercetare condusă din Australia, inclusiv Adjunct Professor Kevan Polkinghorne, a observat că pacienții dializați prezintă de regulă niveluri circulante mult mai scăzute de EPA și DHA comparativ cu populația generală. Această deficiență în acizi grași omega‑3 ar putea face această categorie de pacienți mai receptivă la suplimentare, explicând în parte mărimea efectului observat. O reducere de 43% a evenimentelor majore este neobișnuit de mare pentru o singură terapie adjuvantă în acest domeniu, unde multe studii trecute nu au detectat beneficii consistente. Rezultatul semnalează un potențial mecanistic relevant — de la proprietăți antiinflamatorii și antiaritmice până la efecte asupra agregării plachetare și a stabilității plăcii aterosclerotice.
Implicații clinice și pași următori
Dacă aceste rezultate vor fi replicate și validate în revizuiri ale ghidurilor clinice, ele ar putea determina serviciile de nefrologie să ia în considerare includerea suplimentării cu ulei de pește ca practică de rutină pentru pacienții aflați pe hemodializă. Înainte de adoptarea pe scară largă, însă, rămân întrebări practice importante: care este doza optimă și cea mai potrivită formulare (ulei de pește în trigliceride naturale vs. esteri etilici), ce profil de siguranță pe termen lung prezintă, cum interacționează cu alte medicamente frecvent prescrise (de exemplu anticoagulantele orale, agenții antiplaquetari sau tratamentele pentru hiperfosfatemie) și dacă beneficiile se extind la populații de dializă diferite (de exemplu dializă peritoneală) sau la pacienții cu stadii incipiente de boală renală cronică.
De asemenea, trebuie abordate aspecte logistice: standardizarea produselor (puritate, conținut real de EPA/DHA, prezența contaminanților precum metale grele sau dioxine), sursele de ulei de pește (marine vs. alternative pe bază de alge), cost‑eficacitatea tratamentului în programele publice și monitorizarea aderenței la tratament în contextul încărcăturii terapeutice ridicate la pacienții dializați. Datorită potențialului de interacțiune cu medicamente care afectează coagularea, precauția clinicianului rămâne justificată: supravegherea riscului de sângerare, evaluarea tolerabilității gastrointestinale și verificarea istoricului de alergie la pește sunt pași esențiali înainte de recomandare.
Clinicienii trebuie să evite generalizarea rezultatelor studiului la persoanele sănătoase sau la grupuri de pacienți care nu au fost incluse în PISCES. Pacienții interesați de începerea unui supliment omega‑3 ar trebui să discute decizia cu echipa lor de nefrologie pentru a stabili doza adecvată, calitatea produsului și pentru a evalua factorii individuali de risc. În practică, un plan individualizat care include monitorizare clinică și de laborator, precum și educație despre sursele alimentare și despre diferențele dintre produsele de pe piață, va fi mai util decât recomandări generale fără personalizare.
Implicații pentru cercetare și practică
Acest studiu deschide căi noi de cercetare asupra mecanismelor prin care EPA și DHA pot reduce evenimentele vasculare în condiții uremice. Sunt necesare investigații detaliate despre efectele antiinflamatorii la nivel endotelial, modularea sintezei eicosanoidelor, influența asupra funcției miocardice și prevenția aritmiei, precum și studii de farmacocinetică și farmacodinamică la pacienții cu insuficiență renală severă. În plus, ar fi utilă explorarea biomarkerilor care pot prezice răspunsul la suplimentare — de exemplu raportul omega‑3/omega‑6, niveluri plasmatice ale EPA și DHA, markeri ai stresului oxidativ sau markeri inflamatori specifici (CRP, IL‑6).
Adoptarea pe scară largă a suplimentării cu ulei de pește în serviciile de nefrologie va depinde însă de confirmarea externă a rezultatelor prin studii multicentrice independente, de evaluările regulatorii și includerea în ghidurile clinice naționale și internaționale. Totodată, este nevoie de elaborarea unor căi practice pentru administrarea în siguranță a suplimentelor: politici de achiziție pentru produse certificate, protocoale de monitorizare a interacțiunilor medicamentoase, instruirea personalului medical și programe de informare pentru pacienți privind beneficiile și riscurile posibile ale omega‑3.
Din punct de vedere al sănătății publice, o intervenție cu cost redus care reduce evenimentele cardiovasculare majore ar putea avea un impact considerabil asupra morbidității, mortalității și costurilor îngrijirii medicale în populația dializată. Economic, trebuie evaluate reducerile de spitalizări pentru infarct sau AVC, scăderea necesității unor intervenții chirurgicale vasculare majore și potențiala îmbunătățire a calității vieții pacienților. Aceste analize cost‑eficientă vor fi esențiale pentru decidenții din sistemele de sănătate.
În concluzie, deși rezultatele trialului PISCES sunt promițătoare și oferă o direcție clară pentru cercetare și practică, integrarea suplimentelor de ulei de pește în rutina clinică a pacienților pe hemodializă trebuie făcută pe baza unor dovezi confirmatorii, a evaluării riscurilor și a unei abordări centrate pe pacient. Între timp, discuțiile informate între pacienți și echipele de nefrologie rămân esențiale pentru decizii individualizate privind suplimentarea cu omega‑3 și managementul riscului cardiovascular în insuficiența renală.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu