10 Minute
O analiză globală majoră arată că boala cronică de rinichi (BCR) a crescut în tăcere, afectând aproape 800 de milioane de persoane la nivel mondial. Anterior neglijată în planificarea sănătății publice, funcția renală afectată se situează acum printre primele zece cauze de deces și pune o povară tot mai mare asupra sistemelor de sănătate, în special în țările cu venituri mici și medii. Creșterea incidenței și prevalenței insuficienței renale cronice reflectă atât tendințele demografice, cât și compoziția factorilor de risc care determină deteriorarea rinichilor pe termen lung.
Noile date relevă
Cercetătorii implicați în consorțiul Global Burden of Disease (GBD) 2023 raportează că numărul persoanelor care trăiesc cu funcție renală redusă a crescut de la aproximativ 378 de milioane în 1990 la aproape 788 de milioane în 2023. Această creștere reflectă expansiunea populației și îmbătrânirea globală, dar semnalează și o prevalență în creștere a principalilor factori determinanți ai bolii: diabet, hipertensiune arterială și obezitate. În multe regiuni, urbanizarea rapidă, dietele bogate în sare și zahăr, precum și accesul limitat la servicii preventive au accelerat riscul populațiilor vulnerabile.
Studiul — realizat de echipe de la NYU Langone Health, University of Glasgow și Institute for Health Metrics and Evaluation de la University of Washington și publicat în The Lancet — a sintetizat 2.230 de lucrări științifice și seturi naționale de date din 133 de țări. Concluziile sunt clare: boala cronică de rinichi se află acum printre primele zece cauze de deces la nivel mondial, iar în 2023 aproximativ 1,5 milioane de decese au fost atribuite direct BCR. Aceste cifre includ atât decese raportate ca insuficiență renală, cât și pierderile indirecte asociate complicațiilor cardiometabolice agravate de funcția renală diminuată.
De ce boala renală rămâne sub radar
Rinichii se deteriorează lent. BCR în stadii incipiente este adesea asimptomatică — multe persoane se simt bine în timp ce rata de filtrare glomerulară (eGFR) scade treptat. Această progresie silențioasă explică subdiagnosticul cronic: testele de rutină ale urinei sau ale sângelui necesare pentru detectarea precoce a leziunilor renale nu sunt disponibile ori nu sunt prioritizate în multe contexte clinice, în special în serviciile primare din regiunile cu resurse limitate. Lipsa screeningului pentru albuminurie și calcularea eGFR la pacienții cu diabet sau hipertensiune contribuie la identificarea tardivă a multor cazuri.
Conform declarațiilor liderilor studiului, boala cronică de rinichi este frecventă, letală și devine o problemă majoră de sănătate publică în creștere. Autorii estimează că aproximativ 14% dintre adulții din întreaga lume trăiesc acum cu BCR, proporție care variază însă semnificativ între regiuni și grupuri socioeconomice. Pe măsură ce funcția renală scade la stadii avansate, pacienții pot necesita dializă, transplant renal sau se pot confrunta cu deces prematur — rezultate care afectează profund familiile și sistemele de sănătate, atât financiar, cât și din punct de vedere al resurselor umane și infrastructurii.
Efectele în lanț ale BCR asupra sănătății cardiovasculare și dizabilității
Dincolo de decesele atribuite direct insuficienței renale, funcția renală afectată este un factor de risc major pentru boli cardiovasculare. Analiza GBD atribuie aproximativ 12% din mortalitatea cardiovasculară globală unei funcții renale reduse. Detectarea precoce a disfuncției renale poate deci reduce nu doar mortalitatea renală, ci și ponderea bolilor cardiace și cerebrale ischemice asociate. În plus, BCR s-a situat pe locul 12 la nivel global pentru anii trăiți cu dizabilitate (years lived with disability) în 2023, subliniind modul în care această afecțiune erodează atât calitatea vieții, cât și longevitatea.
Riscuri majore modificabile
- Glicemie mare (diabet)
- Tensiune arterială ridicată (hipertensiune)
- Indice de masă corporală crescut (supraponderalitate și obezitate)
Concentrarea pe acești factori de risc — prin îmbunătățirea îngrijirii diabetului, controlul tensiunii arteriale, gestionarea greutății și renunțarea la fumat — poate reduce incidența și progresia bolii renale. Din punct de vedere clinic, multe cazuri pot fi detectate precoce prin screening țintit (test de urină pentru albuminurie, creatinină serică și calcul eGFR). Intervențiile timpurii — modificări ale stilului de viață, tratamente antihipertensive adecvate, control glicemic optim și gestionarea dislipidemiilor — sunt mult mai puțin costisitoare și invazive decât dializa sau transplantul, iar adoptarea lor pe scară largă are potențialul de a schimba traiectoria epidemiologică a BCR la nivel național și global.
Pe lângă riscurile clasice, expunerea la substanțe nefrotoxice (unele medicamente fără prescripție, antiinflamatoare nesteroidiene, anumite contraste radiologice) și bolile infecțioase cronice sau acute care afectează rinichii (de exemplu infecții recurente, glomerulonefrite) contribuie la povara totală a BCR în anumite regiuni. Protecția renală în cazul tratamentelor medicamentoase, educația pentru consumator și monitorizarea pacienților cu comorbidități sunt componente esențiale ale strategiilor preventive.
Acces inegal la îngrijiri care salvează vieți
Raportul subliniază discrepanțe globale evidente. În țările mai bogate, o proporție mai mare a pacienților care progresează către insuficiență renală primesc dializă sau transplant. În multe părți din Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și America Latină, capacitatea de furnizare a dializei și a transplantului este limitată, iar costul acestor intervenții rămâne prohibitiv pentru multi pacienți. Lipsa centrelor specializate, deficitul de personal nefrologic și barierele administrative fac ca mulți pacienți eligibili să nu primească tratamente salvatoare.
Subdiagnosticul și subtratamentul sunt provocări majore: fără politici care să asigure screening-ul, accesul la tratamente esențiale și suport financiar, inegalitățile se adâncesc. De aceea sunt necesare abordări integrate — de la consolidarea serviciilor primare și politici de sănătate publică care să includă BCR în pachetele esențiale de servicii, până la programe naționale de transplant și dializă suficient finanțate. Modelarea economică arată că investițiile în prevenție și îngrijire timpurie pot reduce costurile pe termen lung asociate dializei cronice și pierderii productive a populației.
Un alt obstacol este costul medicamentelor inovatoare și reglarea acestora: chiar dacă tratamente eficiente există, accesul rămâne inegal din cauza prețurilor, a procedurilor de autorizare și a distribuției limitate în practica primară. Politicile de negociere a prețurilor, includerea medicamentelor reno-protectoare în listele naționale de medicamente esențiale și mecanismele de rambursare pot îmbunătăți accesul la tratamente moderne în țările cu resurse limitate.
Progrese în tratament și lacune rămase
Progresele medicale din ultimii cinci ani au furnizat instrumente noi pentru a încetini progresia BCR și a reduce riscul cardiovascular. De exemplu, inhibitorii SGLT2 — o clasă de medicamente inițial dezvoltată pentru scăderea glicemiei — au demonstrat beneficii în încetinirea declinului funcției renale chiar și la persoanele fără diabet, prin mecanisme precum reducerea presiunii intraglomerulare și îmbunătățirea homeostaziei renale. Alte terapii reno-protectoare emergente și utilizarea optimă a medicamentelor antihipertensive (blockeri ai sistemului renină-angiotensină) rămân piloni ai managementului.
Totuși, adoptarea acestor terapii este neuniformă la nivel global din cauza costurilor, a întârzierilor în aprobarea reglementară și a disponibilității în cabinetele de medicină primară. Pentru ca beneficiile clinice să se traducă în reducerea poverii populaționale, este nevoie de politici care să susțină includerea acestor medicamente în protocoalele clinice, programe de formare a personalului medical și mecanisme de plată care să facă tratamentul accesibil.
Scale-up-ul îngrijirii preventive (screening, controlul tensiunii, managementul diabetului), extinderea accesului la medicamente noi și construirea unei infrastructuri de dializă și transplant accesibilă în zonele cu resurse reduse sunt priorități de politică publică. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus BCR în strategia sa de reducere a deceselor premature din cauza bolilor netransmisibile, recunoscând intersecția sănătății renale cu obiective mai largi de sănătate globală și cu eforturile de acoperire universală a serviciilor de sănătate.
Perspective de la experți
Dr. Elena Ruiz, nefrologă și cercetătoare în sănătate globală, oferă o perspectivă practică: detectarea este „roadele ușoare” — teste simple de urină și calculul ratei estimate a filtrării glomerulare (eGFR) pot identifica majoritatea pacienților cu risc. Dacă sistemele de sănătate prioritizează screening-ul în clinicile pentru diabet și hipertensiune, multe persoane pot fi prevenite de la a avea nevoie vreodată de dializă. Ea subliniază importanța unui lanț de referință rapid pentru pacienții identificați, astfel încât intervențiile timpurii să fie aplicate consecvent.
De asemenea menționează importanța intervențiilor la nivel comunitar: campanii de educație privind reducerea consumului de sare, programe pentru medicamente antihipertensive accesibile, promovarea activității fizice și politici alimentare care limitează accesul la produse ultraprocesate. Astfel de măsuri preventive la nivelul populației sunt eficiente din punct de vedere al costurilor și au impact semnificativ asupra reducerii factorilor de risc cardiometabolici care influențează dezvoltarea BCR.
Implicații de politică și pași următori
Pentru factorii de decizie, raportul reprezintă un apel la acțiune: tratează boala cronică de rinichi cu aceeași urgență ca alte boli netransmisibile majore, cum ar fi cancerul și bolile cardiovasculare. Investițiile în îngrijirea primară, acces universal la medicamente esențiale, și programe echitabile de dializă și transplant vor fi critice. Cercetătorii și agențiile de sănătate publică au nevoie, de asemenea, de date mai bune din regiunile subreprezentate pentru a rafina estimările poverii și a adapta intervențiile la contextul local.
Rezultatele GBD 2023 influențează deja stabilirea agendelor în forumurile de sănătate globală și este probabil să modeleze strategiile naționale în următorii ani. Pentru indivizi, mesajul este simplu dar puternic: gestionează nivelul glicemiei, menține tensiunea arterială în limite sănătoase, controlează greutatea și cere clinicianilor teste de screening pentru rinichi dacă ai factori de risc. Detectarea precoce salvează vieți, reduce suferința și economisește resurse substanțiale pentru sistemele de sănătate pe termen lung.
În concluzie, tranziția de la ignorare la acțiune necesită coordonare între politici publice, comunități medicale, societate civilă și industrie. Strategiile eficiente de prevenire și management al BCR pot avea un efect multiplicator, reducând atât povara bolii renale, cât și a bolilor cardiometabolice asociate, și contribuind la obiectivele de sănătate publică la nivel global.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu