5 Minute
Ar putea gustul pentru brânză să ofere indicaţii despre sănătatea creierului în viitor? Un nou studiu de cohortă din Japonia sugerează o asociere mică, dar măsurabilă, între consumul de brânză şi rate mai scăzute de demenţă la adulţii în vârstă. Rezultatul nu dovedeşte cauzalitatea, dar adaugă dovezi tot mai numeroase care leagă alimentaţia, sănătatea intestinală şi declinul cognitiv.
O asociere modestă dintr-un studiu amplu asupra persoanelor în vârstă
Cercetătorii, comisionaţi de Meiji Co., au analizat fişele de sănătate a 7.914 persoane cu vârsta de 65 de ani şi peste, urmărind evoluţia timp de trei ani. Aproximativ jumătate dintre participanţi au raportat că mănâncă brânză cel puţin o dată pe săptămână; cealaltă jumătate a declarat că nu consumă brânză. În perioada de urmărire, 134 persoane (3,4%) din grupul care consuma brânză au dezvoltat demenţă, comparativ cu 176 persoane (4,5%) din grupul care nu consumă brânză — diferenţa fiind de circa 10–11 cazuri în plus la 1.000 de persoane pe parcursul a trei ani.
Această diferenţă este mică la nivel individual, dar autorii susţin că, proiectată la nivel de populaţie, ar putea avea un impact semnificativ. Studiul a ajustat rezultatele pentru factori de confuzie comuni, precum vârsta, sexul, nivelul de educaţie şi venitul, şi a efectuat şi o analiză secundară controlând calitatea generală a dietei. Deşi asocierea a fost mai slabă după corectarea pentru diete mai sănătoase, ea a rămas semnificativă din punct de vedere statistic.
De ce ar putea brânza influenţa funcţia cognitivă
Ce ar putea explica această legătură? Studiul în sine nu a inclus teste de biomarkeri sau mecanisme biologice, dar există mai multe căi plauzibile:
- Nutrienţi importanţi pentru creier: Brânza furnizează vitamine liposolubile, precum vitamina K, împreună cu proteine şi minerale care susţin funcţia neuronală.
- Fermentaţie şi axa intestin-creier: Multe tipuri de brânză conţin bacterii vii şi produse ale fermentaţiei care pot modela microbiota intestinală. Cercetările tot mai numeroase leagă sănătatea intestinală de sănătatea creierului prin mecanisme inflamatorii şi semnalizare imunitară.
- Beneficii cardiovasculare: Produsele lactate fermentate au fost asociate în alte studii cu o sănătate cardiacă mai bună, iar starea vasculară este un factor major în riscul de demenţă.
Aceste mecanisme nu se exclud reciproc — dieta, microbii şi sănătatea vasculară interacţionează frecvent. Autorii au remarcat că, în special în ţări cu un consum de brânză iniţial scăzut, cum este Japonia, chiar şi diferenţele modeste pot contribui la strategii de prevenţie a demenţei la nivel de populaţie. Astfel, termenii cheie relevanţi pentru optimizarea conţinutului informativ includ: brânză şi demenţă, microbiotă intestinală, alimentaţie sănătoasă şi prevenţie demență.
Limite şi de ce cauzalitatea rămâne incertă
Constatările observaţionale, precum cele din acest studiu, nu pot demonstra raport de cauză şi efect. Consumul de brânză ar putea fi, de fapt, un indicator al altor comportamente sănătoase — de exemplu, persoanele care includ brânza în alimentaţie pot avea şi o calitate generală a dietei mai bună, un statut socio‑economic mai ridicat sau obiceiuri sociale şi de activitate diferite. Deşi cercetătorii au ajustat pentru variabile multiple, rămâne posibilă o confuzie reziduală.
Alte limitări: perioada de urmărire a fost relativ scurtă (trei ani) pentru a surprinde apariţia demenţei pe termen lung, frecvenţa alimentelor declarată de participanţi poate fi imprecisă, iar studiul nu a analizat tipuri specifice de brânză sau mărimea porţiilor. Autorii solicită studii care să clarifice relaţiile doză‑răspuns, rolul subtipurilor de brânză şi mecanismele biologice subiacente.
Perspectiva de sănătate publică: efect mic, dar cu acoperire largă
Demenţa afectează zeci de milioane de oameni la nivel mondial şi reprezintă o preocupare majoră de sănătate publică odată cu îmbătrânirea populaţiilor. Efectele mici la nivel individual se pot acumula când sunt aplicate la scară largă, în special în ţările cu demografii îmbătrânite. Deşi acest studiu nu justifică recomandarea brânzei ca măsură preventivă garantată, sprijină eforturile mai ample de a investiga alimentaţia ca factor modificabil în reducerea riscului de declin cognitiv.
Punct de vedere al experţilor
„Aceasta este o piesă utilă din puzzle‑ul mai amplu care leagă nutriţia de îmbătrânirea creierului,” spune dr. Maria Alvarez, neurolog geriatric şi comunicatoare ştiinţifică. „Ar trebui să tratăm brânza ca un potenţial contributor dintre mulţi — activitatea fizică, gestionarea factorilor de risc vascular şi implicarea socială rămân strategii principale. Totuşi, explorarea modului în care alimentele fermentate influenţează axa intestin‑creier ar putea deschide noi căi preventive.”
Studiul complet a fost publicat în Nutrients (2025). Echipa de cercetare subliniază necesitatea unor investigaţii ulterioare pentru a testa mecanismele, a evalua varietăţile specifice de brânză şi a stabili dacă asocierea se păstrează în populaţii diferite şi pe perioade de urmărire mai lungi.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu