9 Minute
În 1972, o probă de rutină de sânge recoltată de la o femeie însărcinată a evidențiat o absență surprinzătoare: o moleculă de suprafață pe care fiecare celulă roșie testată o prezenta. Anomalia a fost suficient de ciudată pentru a fi arhivată și apoi în mare parte uitată — până când decenii de curiozitate, instrumente genetice moderne și colaborare internațională au transformat acea omisiune singulară în descoperirea unui grup sanguin uman anterior nerecunoscut.
Cum molecula lipsă a condus oamenii de știință la MAL
Majoritatea oamenilor recunosc grupele sanguine după literele ABO și semnul Rh pozitiv/negativ. Însă suprafața fiecărei celule roșii transportă zeci de proteine și lanțuri zaharice care funcționează ca etichete de identitate pentru sistemul imunitar. Când acei markeri nu corespund în timpul unei transfuzări, consecințele pot fi periculoase. Astfel, atunci când cercetătorii au constatat că peste 99,9% dintre persoane poartă un anumit antigen numit AnWj, cazuri rare precum excepția din 1972 au devenit firimituri științifice ce meritau urmărite.
Echipe interdisciplinare din Regatul Unit și Israel — hematologi, biologii celulari și imunologi — au reconstruit treptat povestea. Antigenul lipsă se află pe o proteină implicată în biologia mielinei și a limfocitelor. Din această asociere a rezultat numele noului sistem: MAL. Studiul, publicat în revista Blood în 2024, a demonstrat că atunci când cineva moștenește două copii mutate ale genei MAL, eritrocitele sale nu exprimă antigenul AnWj. Conceptul este simplu; dovada a fost dificil de obținut. Raritatea acestor cazuri genetice a făcut investigația îndelungată și minuțioasă.
„Reprezintă o realizare enormă,” a declarat Louise Tilley de la Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie, care a urmărit această problemă aproape 20 de ani. „Să stabilim în sfârșit acest sistem de grup sanguin și să putem oferi cea mai bună îngrijire pacienților rari, dar importanți.” Observația ei subliniază un adevăr practic: identificarea unui grup sanguin nu este un exercițiu academic; afectează direct siguranța transfuzională, gestionarea bolilor hematologice și planificarea prenatală în cazurile cu risc de hemoliză fetomaternă.
Dovedirea cauzei, nu doar corelația
Pentru a trece dincolo de o simplă asociere, echipa a folosit genetica funcțională. Au preluat celule sanguine care nu exprimau AnWj și au introdus o copie normală a genei MAL. Rezultatul a fost decisiv: antigenul AnWj a apărut pe celulele modificate. Acest experiment a legat antigenul de proteina MAL și a închis un cerc care rămăsese deschis după decenii de serologie și observații clinice.
Metodologia a inclus tehnici de laborator moderne: secvențiere amplă a exomului și genomului, clonare și transfeție de linie celulară eritroidă, precum și teste serologice specifice pentru antigen. Combinația între date genetice și confirmarea fenotipică a fost esențială pentru validarea noului sistem. În contextul imunohematologiei, astfel de abordări sunt acum standard pentru a confirma relația gene–antigen.
De ce era importantă această proteină
MAL este o proteină mică de membrană implicată în menținerea stabilității membranei și în transportul celular. Interesant, antigenul AnWj este de obicei absent la naștere și apare în primele etape ale vieții, indicând un control de exprimare dependent de dezvoltare pe care cercetătorii abia încep să-l înțeleagă. Această regulare temporală poate avea implicații pentru modul în care sistemul imunitar recunoaște celulele proprii în perioade diferite ale vieții.
În cohorta studiului, toți indivizii AnWj-negativi care erau purtători ereditari prezentau aceeași mutație în gena MAL; cu toate acestea, până în prezent niciunul dintre ei nu a manifestat defecte celulare clare sau boli asociate direct. Aceasta sugerează că lipsa antigenului AnWj, când este ereditară, poate fi un fenomen izolat la nivel eritrocitar fără efecte sistemice evidente — dar supravegherea pe termen lung și studiile funcționale suplimentare sunt necesare pentru a exclude efecte subtile sau fenotipuri dependente de mediu.
Echipa a identificat, de asemenea, trei pacienți care nu exprimau AnWj fără a purta mutația MAL detectată la ceilalți, ceea ce sugerează că pentru unii indivizi antigenul poate fi suprimat de alte tulburări hematologice dobândite, cum ar fi modificări ale memoriei eritrocitare, sindroame mielodisplazice ușoare sau efecte secundare ale unor terapii. Această distincție nu este doar semantică: absența ereditară și suprimarea dobândită impun căi clinice și investigații diferite, inclusiv teste genetice și urmărire hematologică adecvată.
Implicații clinice și testare viitoare
De ce contează acest lucru pentru pacienți? Pentru că reacțiile transfuzionale nu sunt ipotetice. Când antigenele între donator și primitor nu se potrivesc, sistemul imunitar poate ataca sângele transfuzat, provocând hemoliză acută sau reacții de tip anticorp preformat. Pentru persoanele cu profiluri antigene extrem de rare — cum sunt indivizii AnWj-negativi — găsirea sângelui compatibil poate fi dificilă și riscantă. Pe termen scurt, riscul include reacții transfuzionale imediate; pe termen lung, expunerea repetată la antigene străine poate conduce la formarea de anticorpi irregulate care complică viitoare transfuzări.
Acum că baza genetică a sistemului MAL este cunoscută, testele diagnostice pot diferenția dacă un profil negativ este ereditar sau rezultatul unei suprimări dobândite, ceea ce poate semnala prezența unei patologii subiacente ce necesită atenție. Diagnosticarea corectă influențează managementul transfuzional: unități de sânge pot fi căutate în registre naționale sau internaționale de donatori cu grupuri rare, se pot organiza proceduri de compatibilizare extinsă și se poate planifica monitorizarea imunologică post-transfuzională.
În plus, cunoașterea mecanismului permite dezvoltarea unor kituri serologice și lizate comerciale pentru screeningul din laboratoarele de imunohematologie, precum și includerea testării genetice MAL în panourile moleculare de tipare sangvine. Acest lucru are impact asupra băncilor de sânge, asupra programelor de donare dedicate donatorilor cu antigene rare și asupra consilierii genetice pentru familiile în care mutațiile MAL sunt prezente.
Nu toate grupurile sanguine rare sunt clinic catastrofale. Unele rămân curiozități despre care pacienții pot nici nu știu, iar altele pot produce reacții hemolitice severe în sarcină (bolă hemolitică a nou-născutului) sau după transfuzie. Descoperirea sistemului MAL urmează identificărilor recente ale unor sisteme sangvine foarte specifice, precum sistemul Er descris în 2022. Fiecare completare a catalogului de antigene îmbunătățește îngrijirea pacientului, reduce incertitudinea pentru clinicieni și sporește reziliența infrastructurii transfuzionale la cazuri complexe.
Pe plan practic, instituțiile de sănătate pot integra aceste informații în protocoale: screening mai extins pentru gravide cu antecedente de incompatibilități, evaluări ale donatorilor de sânge pentru a crește diversitatea rezervelor și programe de identificare a donatorilor cu antigene rare la nivel internațional. Toate acestea contribuie la reducerea riscului de reacții transfuzionale severe și la optimizarea compatibilității transfuzionale.
Perspective ale experților
„Descoperirea unui nou grup sanguin e ca și cum ai descoperi un dialect într-o limbă pe care credeai că o vorbeai fluent,” spune Dr. Mira Patel, specialistă în medicină transfuzională. „Reamintește clinicienilor că diversitatea biologică este vastă și că testarea adaptată poate salva vieți. Pentru pacienții rar-negativi la un antigen, cunoașterea mecanismului — genetic sau dobândit — poate schimba conduita și poate alerta familiile despre riscuri ereditare.”
Descoperirea MAL este un memento că anomaliile mici pot indica aspecte fundamentale ale biologiei umane. Un rezultat de laborator din 1972 a declanșat o poveste de detectiv de decenii, care în final întărește siguranța transfuzională și extinde harta identității imunologice a omului. Data viitoare când un test de rutină pare greșit, oamenii de știință vor fi mai bine echipați să întrebe de ce — și să descopere ce poate învăța acea particularitate despre sănătate și boală.
Pe lângă importanța imediată în imunohematologie, această descoperire deschide direcții de cercetare: funcția MAL în alte țesuturi, eventualele relații cu boli neurologice sau imunitare (având în vedere legătura cu mielina și limfocitele), și modul în care reglementarea dezvoltamentală a antigenului influențează toleranța imună. Laboratoare de cercetare și clinici vor continua colaborarea internațională pentru a colecta date fenotipice și genetice, pentru a evalua prevalența globală a mutațiilor MAL și pentru a defini recomandări clinice practice.
Cele mai relevante cuvinte-cheie pentru această discuție în limba română includ: grupuri sanguine rare, antigen AnWj, proteina MAL, transfuzie de sânge, testare genetică, imunohematologie, compatibilitate transfuzională și consiliere genetică. Integrarea acestor teme în comunicarea medicală și în ghidurile clinice va facilita diagnosticarea corectă și va sprijini deciziile terapeutice în cazul pacienților cu profiluri antigene neobișnuite.
În concluzie, descoperirea grupului sanguin MAL este un exemplu convingător al modului în care investigațiile de laborator, analiza genetică modernă și cooperarea internațională pot transforma o observație periferică într-o cunoaștere esențială pentru practica clinică. Pentru pacienți, asta înseamnă îngrijire mai sigură; pentru comunitatea științifică, înseamnă o hartă mai detaliată a identității imunologice umane.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu