10 Minute
La fiecare 44 de minute, cerul clipeste. Nu în lumină vizibilă, ci printr-un puls coordonat de unde radio și raze X emis de o sursă încăpățânată, aflată adânc în interiorul galaxiei noastre. Ritmul este tulburător pentru că nu se încadrează confortabil în categoriile familiare de emițători cosmici de unde radio, iar observațiile impun o reanaliză a teoriilor existente.
Descoperirea și șansa observațiilor simultane
Semnalul provine de la ASKAP J1832-0911, un obiect descoperit de telescopul Australian Square Kilometre Array Pathfinder (ASKAP) pe teritoriul Wajarri. ASKAP a detectat explozii radio repetate, fiecare cu o durată de aproximativ două minute și care reapar la fiecare 44 de minute — o cadentă care situează sursa în rândul unei familii rare și enigmatice cunoscute sub numele de transienți cu perioadă lungă (LPT - long‑period transients).

O imagine a cerului care arată regiunea din jurul ASKAP J1832-0911. Raze X de la Observatorul Chandra al NASA, date radio de la telescopul sud-african MeerKAT și date în infraroșu de la Spitzer Space Telescope al NASA.
Ceea ce a transformat o curiozitate radio ordonată într-o descoperire mult mai profundă a fost sincronizarea. În timp ce ASKAP scana câmpul vizual, Observatorul de raze X Chandra al NASA observa întâmplător aceeași porțiune de cer. Echipa a corelat pulsațiile radio înregistrate de ASKAP cu scânteile în raze X surprinse de Chandra — prima detecție de emisie în raze X asociată unui LPT. Această detecție multi‑frecvență, simultană, oferă acum un instrument nou pentru a înțelege fizica din spatele acestor surse atipice.
Sincronizarea observațiilor multi‑instrument este un exemplu elocvent al avantajelor observațiilor coordonate: combinația dintre supravegherea cu un câmp larg a ASKAP și sensibilitatea direcțională a Chandra a scos la lumină fenomene greu detectabile printr-o singură tehnică. Datele obținute permit nu doar confirmarea fenomenului, ci și extragerea de informații privind spectrul, lățimea de bandă și variațiile în intensitate la scară fină — parametri esențiali pentru testarea ipotezelor teoretice.
De ce pune aceasta la încercare ideile despre transienți
Transienții cu perioadă lungă sunt o clasă tânără și stranie. Recunoscuți pentru prima dată în 2022, aceștia se definesc prin explozii separate de minute sau ore — intervale mult mai lungi decât scalele de milisecunde sau secunde cunoscute din pulsari și din exploziile radio rapide (FRB). Până în prezent au fost catalogate doar circa zece LPT-uri, iar această raritate a menținut în suspans comunitatea teoretică: sunt ele magnetari, pitice albe exotice, sisteme binare sau chiar o specie complet nouă de obiect?
Detecția razelor X restrânge opțiunile. Raze X reprezintă fotoni cu energie mult mai mare decât cele radio; prezența lor sugerează procese energetice intense în proximitatea unor obiecte compacte și fierbinți. Aceasta indică spre rămășițe stelare compacte, cum ar fi magnetarii — stele neutronice cu câmpuri magnetice extreme — sau spre sisteme în care un obiect compact interacționează cu o stea companion, posibil o pitică albă foarte magnetizată într‑un binar strâns. Totuși, nici unul dintre modelele familiare nu reproduce perfect observațiile: duratele de două minute ale pulsațiilor și periodicitatea strictă de 44 de minute sunt indicii încăpățânate care pun presiune pe explicațiile convenționale.

Curvele de lumină în benzi radio și raze X care arată cum ASKAP J1832-0911 pulsează în ambele domenii.
Pe lângă clasificare, semnătura multi‑frecvență oferă pârghii practice: astronomii pot folosi comportamentul în raze X pentru a testa mecanismele de emisie și pentru a cartografia bugetele energetice ale sursei. Este impulsul în raze X un produs secundar al aceluiași eveniment fizic care generează exploziile radio, sau provine dintr‑o regiune sau un proces separat? Interacțiunea dintre sincronizarea pulsului, forma spectrală și luminozitatea în diferite benzi va fi acum analizată cu atenție de cercetători, pentru a determina semnăturile caracteristice fiecărei ipoteze.
Teoretic, există câteva clase de modele care pot fi investigate în mod sistematic:
- Modele bazate pe magnetari: emisie indusă de reconectare magnetică sau de curenți magnetosferici care pot genera simultan raze X și radio.
- Binare compacte: interacțiuni de tipul capturării de masă sau pulsuri induse de efecte de mare forță gravitațională între o pitică albă și un partener sau între o stea neutronică și companion.
- Procese de coroane sau jetoane: emisii produse de jeturi relativiste sau de procese de accelerație la shock, cu componente radio și X diferit modulate.
Fiecare dintre aceste scenarii lasă amprente diferite în spectru, în polarizare și în evoluția temporală, iar observațiile viitoare se vor concentra pe distingerea acestor semnături prin campanii multi‑misiune și analize spectrale detaliate.

Dr. Ziteng (Andy) Wang de la ICRAR/Curtin, fotografiat în fața telescopului radio ASKAP al CSIRO.
Implicații pentru astronomia transienților și pentru căutările viitoare
Dacă ASKAP J1832-0911 este primul dintre mulți LPT‑uri multi‑frecvență, strategiile de observare coordonate vor deveni esențiale. Sursele radio cu câmp larg, precum ASKAP și MeerKAT, pot semnala candidați LPT. Observațiile țintite în raze X — adesea limitate de timpul de observație și de orientare — vor avea un randament deosebit atunci când surprind un LPT în acțiune. Corelarea bazelor mari de date radio cu arhivele în raze X poate de asemenea să scoată la iveală corespondențe trecute, neobservate până acum.
Pe plan practic, descoperirea demonstrează valoarea muncii în echipă la nivel global și a complementarității instrumentelor. Supravegherea cu un unghi larg a ASKAP și sensibilitatea direcțională a Chandra s‑au completat reciproc într‑un mod pe care niciunul dintre instrumente singure nu l‑ar fi realizat. Pe măsură ce vor fi identificate mai multe LPT‑uri, vom înțelege dacă ASKAP J1832-0911 este un exemplar atipic sau prototipul unei populații mai numeroase, ascunsă la vedere în datele existente.
Există și implicații tehnice pentru viitoare misiuni și dezvoltări instrumentale:
- Necesitatea sincronizării în timp real a alertelor între rețelele radio și observatoarele în raze X.
- Dezvoltarea algoritmilor de căutare și clasificare automată (machine learning) pentru a detecta periodicități lungi și tipare amprentă în datele de mare volum.
- Planificarea campaniilor multi‑lungime de undă care includ bandă radio, raze X, ultraviolet și infraroșu pentru a obține un tablou complet al mecanismelor energetice.
De asemenea, comunitatea observațională trebuie să evalueze modul în care pot fi optimizează prioritățile de timp alocat (time allocation) pentru observaţii țintite, pentru a maximiza probabilitatea de a surprinde LPT‑uri active și a cartografia evoluția lor pe multiple cicluri.
Perspective tehnice și analiză detaliată
Din punct de vedere tehnic, combinația de date radio și în raze X oferă posibilitatea de a calcula balanțele energetice și de a estima parametri fizici ai sursei. Analizele tipice includ:
- Modelarea spectrului de energie pentru fiecare pulsație, determinând distribuția fluxului pe frecvență și energia medie a fotonilor în raze X.
- Analiza temporala fină (time‑resolved analysis) pentru a vedea cum evoluează spectrul în interiorul celor două minute de puls.
- Estimarea câmpului magnetic și a ratei de conversie a energiei cinetice în radiație, în funcție de modelul adoptat (magnetar vs. binar).
Astfel de analize necesită date cu calitate înaltă și acoperire temporală repetată. Variabilitatea pe mai multe cicluri poate dezvălui dacă periodicitatea este foarte stabilă (indicând un mecanism orbital sau de rotație strict determinist) sau dacă există jitter și variații (posibil semn al unui proces magnetohidrodinamic turbulent sau al unei interacțiuni variabile între componente).
Mai mult, studiile polarimetrice în bandă radio pot oferi informații suplimentare despre geometriile câmpului magnetic și despre mecanismele de emisie (emisie coerentă vs. incoerentă). Observațiile radio de mare rezoluție pot de asemenea să localizeze sursa cu precizie mai bună, facilitând identificarea unei contrapartide optice sau în infraroșu.
Expertiză și interpretări
„Când o sursă prezintă atât pulsații radio, cât și raze X, pe un ciclu lung și regulat, ne obligă să regândim rezervele energetice și geometria emisiilor,” spune Dr. Mira Solano, astrofiziciană specializată în obiecte compacte. „Motorul este în rotație? Ceva orbitează? Sau activitatea magnetică pornește și se oprește ca un metronom ceresc? Fiecare posibilitate are semnături diferite pe care le putem testa. Următorul pas sunt campanii coordonate care surprind instantanee spectrale complete pe multiple cicluri.”
Declarațiile experților subliniază importanța unei abordări interdisciplinare, care combină teoria plasmatică, magnetohidrodinamica relativistă și modelarea radiației. Numai prin simulări sofisticate și prin comparația atentă cu datele observate se pot exclude sau confirma scenarii. În plus, descoperiri complementare în domeniul undelor gravitaționale, neutrino sau spectroscopiei de înaltă rezoluție ar putea aduce argumente decisive în favoarea unei interpretări sau alteia.
Concluzii și direcții viitoare
Calea înainte implică extinderea campaniilor observaționale, dezvoltarea instrumentației și integrarea datelor din arhive pentru a identifica membri suplimentari ai clasei LPT. ASKAP J1832-0911 este un avertisment clar: Calea către înțelegerea fenomenelor transiente nu este lineară și necesită o viziune multi‑frecvență. Ascultând spectrul complet, urmărind coincidențele și permițând datelor să dicteze teoria, vom descifra, probabil, mecanisme noi de interacțiune și de eliberare a energiei în stele compacte.
Galaxia Calea Lactee încă păstrează secrete. ASKAP J1832-0911 ne amintește că, chiar în vecinătatea noastră galactică, natura poate aranja elemente familiare — magnetism, stele compacte, mișcare binară — în tipare care par inițial străine. Cine știe — acest semnal constant, la 44 de minute, ar putea fi prima propoziție dintr‑un capitol nou în povestea modului în care stelele mor, interacționează și strălucesc.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu