9 Minute
În 1972, clinicienii au observat ceva neobișnuit: o probă de sânge de la o femeie însărcinată lipsea o moleculă de la suprafața eritrocitelor pe care toate celelalte celule roșii cunoscute o purtau. Timp de mai mult de cinci decenii, această absență a rămas o anomalie nerezolvată în literatura medicală. În 2024, o echipă de cercetători din Regatul Unit și Israel a urmărit în sfârșit cauza și a descris un sistem de grupuri sanguine uman până atunci neidentificat, legat de acel marker dispărut.
How a single missing molecule reopened a 50-year case
Când majoritatea oamenilor aud termenul „grup sanguin”, se gândesc la sistemele ABO și Rh. Totuși, eritrocitele umane au pe suprafață o varietate largă de proteine și zaharuri care acționează ca etichete antigenice de identificare. Acești antigeni semnalează sistemului imunitar care celule sunt „proprii” și care sunt străine, o distincție esențială în special în contextul transfuziei de sânge.
La testele de rutină, peste 99,9% dintre persoane poartă un antigen cunoscut sub denumirea de AnWj. Eritrocitele pacientei din 1972 erau însă lipsite de acest marker, iar timp de ani cercetătorii s-au întrebat dacă era vorba despre o eroare de laborator, o condiție tranzitorie sau indiciul unei trăsături moștenite foarte rare.
From genetic sleuthing to naming a new system
Decenii de registre ale băncilor de sânge, rapoarte de caz și muncă de laborator minuțioasă au scos la iveală în cele din urmă vinovatul molecular: mutații în gena MAL. MAL codifică o proteină mică asociată membranei, implicată în stabilizarea membranei celulare și în procesele de transport intracelular. Deoarece antigenul AnWj este expus pe această proteină, echipa a denumit noua clasificare drept grupul sanguin MAL.

Hematoloaga Louise Tilley din cadrul Serviciului Național de Sănătate al Marii Britanii, care a condus o parte importantă a investigației pe termen lung, a descris rezultatul drept „o realizare majoră” și o culminare a ani de efort colaborativ care vor îmbunătăți îngrijirea pentru pacienții cu tipuri de sânge rare. Biologul celular Tim Satchwell de la Universitatea West of England a subliniat dificultatea practică: „MAL este o proteină foarte mică cu proprietăți interesante care au făcut-o dificil de identificat și ne-a obligat să urmăm multiple direcții de investigație pentru a acumula dovezile necesare la stabilirea acestui sistem de grupuri sanguine.”
How researchers proved the gene was responsible
Pentru a depăși o simplă corelație, echipa a folosit experimente de genetică funcțională. Ei au introdus o copie normală a genei MAL în celule sanguine care erau AnWj-negative și au observat că aceste celule au început să afișeze antigenul AnWj. Experimentul de restaurare a oferit dovezi decisive că MAL — și nu un alt factor necorelat — determină prezența antigenului AnWj.
Toți pacienții identificați cu fenotipul AnWj-negativ în studiu au împărtășit aceeași mutație MAL când ambele copii ale genei erau afectate. În mod intrigant, cercetătorii au mai găsit trei persoane care erau lipsite de AnWj fără a purta mutația, ceea ce indică că unele tulburări sanguine sau mecanisme de reglare pot suprima expresia antigenică.

Clinical implications: why this matters for transfusions
Transfuzia de sânge se bazează pe potrivirea antigenelor între donator și primitor. Dacă profilurile antigenice nu sunt compatibile, reacțiile imunologice pot varia de la ușoare la amenințătoare pentru viață. Reacțiile transfuzionale pot fi severe și, în unele cazuri, fatale, motiv pentru care compatibilitatea antigenică reprezintă un pilon al siguranței transfuzionale.
Deși sistemul MAL/AnWj va afecta doar o fracțiune foarte mică din totalul transfuziei de sânge — fiind extrem de rar — identificarea sa este importantă deoarece nepotriviri rare au cauzat consecințe dezastruoase în trecut. Acum că markerii genetici care stau la baza stării AnWj-negative sunt cunoscuți, laboratoarele pot testa dacă fenotipul unui pacient este moștenit sau rezultatul suprimării antigenice. Această distincție poate semnala alte afecțiuni medicale subiacente și poate ghida strategii de transfuzie personalizate pentru acei indivizi.
What we still need to learn
Rămân întrebări cheie. De ce antigenul AnWj apare doar după naștere? Care este mecanismul de reglementare temporală a expresiei proteinei MAL în perioada neonatologică și pediatrică? În ce măsură mutația MAL provoacă efecte fiziologice subtile dincolo de modificarea afișajului antigenic? În cohorta studiată, nu s-a găsit o boală consecventă sau alte anomalii celulare legate de mutație, însă dimensiunea eșantionului a fost mică datorită rarității acestor cazuri.
Lucrările viitoare vor aborda prevalența populațională, mecanismele care suprimă expresia antigenică la persoanele non-mutate și cele mai bune metode de a integra screeningul MAL în fluxurile de lucru ale băncilor de sânge fără a crea poveri de testare nejustificate. Integrarea testării genetice și a metodelor serologice trebuie să fie echilibrată, astfel încât serviciile de transfuzie să identifice pacienții care necesită sânge cu antigen AnWj-negativ, păstrând în același timp eficiența operațională.
Expert Insight
„Descoperiri ca aceasta ne reamintesc că biologia umană încă ascunde surprize”, spune Dr. Amelia Hart, specialistă în medicină transfuzională (personaj fictiv, dar realist). „Pentru serviciile de sânge, provocarea este practică: identificați persoanele care au nevoie de îngrijire specială, asigurați sânge compatibil și faceți asta într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Cunoașterea genei din spatele unui antigen rar ne permite să dezvoltăm teste genetice precise care pot fi folosite atunci când serologia este inconcludentă.”
Pentru pacienții care sunt AnWj-negativi din cauza mutațiilor MOȘTENITE ale genei MAL, testarea genetică oferă acum claritate: moștenire versus suprimare, planificare transfuzională personalizată și avertizare timpurie privind posibile complicații. Pentru cercetători, descoperirea MAL evidențiază modul în care datele arhivate cu grijă, tehnicile moleculare moderne și colaborarea internațională pot rezolva puzzle-uri lăsate nerezolvate generații la rând.
Mai multe aspecte tehnice merită atenție: tipurile de mutații MAL identificate (de exemplu, variante de tip nonsense, deleții sau schimbări missense), impactul lor asupra structurii proteinei și modul în care acestea afectează traficul celular și ancorarea antigenului la membrana eritrocitară. De asemenea, evaluarea immunohematologică extinsă — de la testele antiglobulinice la analize de tip western blot sau imunofluorescență — a contribuit la înțelegerea fenomenului. Validarea metodologică a inclus controale pozitive și negative, replicări ale experimentelor de restaurare și studii funcționale care au demonstrat că reintroducerea MAL restabilește fenotipul AnWj-pozitiv.
Din punct de vedere epidemiologic, detectarea și raportarea cazurilor AnWj-negative sunt esențiale pentru estimarea prevalenței reale în populațiile globale. Unele populații suferă de subreprezentare în studiile de imunogenetică; studii suplimentare în grupuri etnice diverse ar putea revela frecvențe variate ale mutațiilor MAL. Băncile de sânge și registrele clinice trebuie să actualizeze protocoalele pentru a stoca informații relevante despre fenotipuri rare și pentru a facilita accesul rapid la unități de sânge compatibile ori de câte ori apare o situație clinică complexă.
O altă zonă critică este managementul pacienților obstetricali și neonatalii. Deoarece antigenul AnWj poate avea implicații imunologice în context matern-fetal, este important să se investigheze riscul hemolizei fetale sau a sensibilizării materne în sarcinile viitoare. Ghidurile clinice ar putea include recomandări pentru screeningul femeilor gravide cu antecedente transfuzionale sau cu rezultate serologice atipice, precum și strategii pentru monitorizarea anticorpilor anti-AnWj la mame și nou-născuți.
Pe plan practic, laboratoarele care oferă teste serologice ar putea începe prin a include panouri de reacție care detectează lipsa AnWj acolo unde este relevant, iar testarea moleculară poate fi aplicată în centre de referință. Dezvoltarea unor kituri de detectare a mutațiilor MAL, validate clinic, ar facilita adoptarea pe scară largă. Totuși, adoptarea testării genetice trebuie să fie însoțită de consiliere genetică adecvată pentru a explica consecințele identității genetice, implicațiile pentru familie și planificarea transfuzională pe termen lung.
Importanța colaborării internaționale nu poate fi supraestimată: cazuri sporadice raportate în registrele naționale pot fi puse în context și comparate eficient doar prin schimb de date și metodologii. Inițiativele de standardizare a nomenclaturii antigenice, respectarea protocoalelor de raportare și actualizarea bazelor de date mondiale de grupuri sanguine vor asigura o reacție coordonată la descoperiri similare în viitor.
În final, descoperirea grupului sanguin MAL și a antigenului AnWj este un exemplu elocvent al modului în care medicina transfuzională, genetica moleculară și științele celulare converg pentru a proteja pacienții. Pe măsură ce integrăm aceste cunoștințe în practică clincă, beneficiile se vor reflecta în siguranța transfuzională, în evitarea reacțiilor adverse și în planificarea individualizată a tratamentului pentru persoanele cu tipuri de sânge rare.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu