7 Minute
O analiză retrospectivă cuprinzătoare a dosarelor de îngrijire primară din Regatul Unit arată că metforminul — un medicament pentru diabet folosit pe scară largă și ieftin — este asociat cu un risc substanțial mai scăzut de a dezvolta Long COVID la adulții supraponderali sau cu obezitate. Folosind date anonimizate care acoperă peste 624.000 de pacienți și aproximativ 1,8 milioane de înregistrări medicale, cercetătorii raportează o reducere relativă de 64% a riscului de condiție post‑COVID (PCC) pentru pacienții care au început metforminul la scurt timp după o infecție cu SARS‑CoV‑2 (hazard ratio în intenția‑de‑tratament 0,36; IC 95% 0,32–0,41). Diferența absolută a riscului la un an observată a fost de aproximativ −12,58%, ceea ce se traduce printr‑un număr necesar de tratat (NNT) estimat la aproximativ opt persoane pentru a preveni un caz de Long COVID în această populație.
Context: Long COVID și de ce intervențiile accesibile sunt importante
Condiția post‑COVID‑19 (cunoscută frecvent ca Long COVID) descrie un set eterogen de simptome care persistă luni după infecția acută cu SARS‑CoV‑2. Organizația Mondială a Sănătății definește PCC ca simptome care durează cel puțin două luni și care, de obicei, încep în termen de trei luni de la infecție. La nivel global, sistemele de sănătate continuă să înregistreze morbiditate semnificativă din cauza oboselii prelungite, disfuncției cognitive („ceață mentală”), dispneei, tulburărilor de somn și a unui larg spectru de plângeri multisistemice — împreună depășind 200 de tipuri de simptome raportate.
Identificarea unor intervenții ieftine și scalabile este o prioritate pentru sănătatea publică și pentru politica clinică, deoarece biologia de bază a Long COVID rămâne insuficient înțeleasă, iar opțiunile terapeutice sunt limitate. Studii randomizate anterioare (de exemplu, trialul COVID‑OUT) au sugerat că metforminul ar putea reduce incidența PCC ca rezultat secundar la persoanele cu supraponderalitate sau obezitate. Prezentul studiu extinde aceste semnale într‑un context real‑world, folosind dosare electronice din îngrijirea primară și metode analitice avansate.
Designul studiului și abordarea analitică
Sursa datelor și selecția cohortei
Analiza a utilizat Clinical Practice Research Datalink (CPRD) Aurum din Marea Britanie, o bază de date din îngrijirea primară care acoperă aproape un sfert din populația Angliei. Cercetătorii au selectat adulți (IMC ≥ 25 kg/m²) cu o diagnosticare clinică înregistrată a COVID‑19 între martie 2020 și iulie 2023. Persoanele care aveau utilizare documentată a metforminei sau a altor medicamente hipoglicemiante înainte de infecție, precum și cele cu contraindicații la metformin, au fost excluse pentru a reduce confuzia generată de expunerea medicamentosă preexistentă.
Emularea trialurilor în date observaționale
Pentru a mima studiile randomizate controlate, investigatori au aplicat un cadru de emulare a unui trial țintă secvențial, cu trei puncte de intrare decalate (diagnostic, 30 de zile post‑diagnostic și 60 de zile post‑diagnostic). Ei au comparat riscul la un an (90–365 de zile după infecție) de diagnostice clinice validate de PCC sau simptome nou înregistrate listate de OMS la pacienții care au inițiat metforminul în ferestrele definite, față de cei care nu au început tratamentul. Au fost efectuate analize atât în intenția‑de‑tratament, cât și per‑protocol, iar analizele pe subgrupuri au stratificat rezultatele după vârstă, sex, categorie BMI și statutul diabetic.
Rezultate și verificări ale robusteții
Dintre 624.308 adulți eligibili, 2.976 au inițiat metforminul după infecție. Analiza primară în intenția‑de‑tratament a arătat un hazard ratio de 0,36 (IC 95% 0,32–0,41), indicând o reducere relativă a riscului de 64% pentru Long COVID în rândul celor care au început metforminul. Estimările per‑protocol au fost consistente (HR 0,36; IC 95% 0,33–0,41). Asocierea protectoare a persistat în multiple subgrupuri, inclusiv în perioadele dominate de variantele Delta și Omicron. O analiză de control negativ care a examinat riscul de cancer incident nu a arătat un efect protector (HR 1,13), susținând specificitatea asocierii.
Aceste rezultate corespund unei reduceri absolute a riscului de aproximativ 12,6 puncte procentuale pe parcursul unui an și unui NNT estimat la aproximativ opt adulți supraponderali sau obezi tratați cu metformin pentru a preveni un caz de Long COVID. Autorii studiului subliniază că, fiind un design observațional, raportul arată o asociere puternică, dar nu poate stabili cauzalitatea.
Motivație biologică și limitări
Metforminul este o terapie de primă linie pentru diabetul de tip 2, cunoscută în primul rând pentru scăderea glicemiei. Dincolo de controlul glicemic, metforminul exercită efecte antiinflamatorii și activează proteina kinază activată de AMP (AMPK), un senzor celular al energiei implicat în reglarea metabolică și în răspunsurile antivirale. Studii de laborator sugerează că activarea AMPK poate modifica dinamica replicării virale și semnalizarea inflamatorie ulterioară, oferind mecanisme plauzibile pentru un efect protector împotriva PCC. Cu toate acestea, căile precise rămân încă în investigație.
Limitările principale includ posibila confuzie reziduală inerentă cercetării observaționale, eventualele erori de clasificare a Long COVID în înregistrările de rutină și generalizabilitatea limitată la persoanele cu greutate normală — cohorte studiului fiind restricționate la IMC ≥ 25 kg/m². Autorii cer studii randomizate controlate pentru a testa cauzalitatea și pentru a defini momentul optim, doza și selecția pacienților pentru orice strategie preventivă bazată pe metformin.
Perspective ale expertului
"Aceste constatări sunt notabile deoarece provin din date largi din îngrijirea primară în lumea reală, nu doar dintr‑o populație de trial unic", a declarat Dr. Emilia Hartwell, epidemiolog clinician și cercetător în boli infecțioase (ficțional). "Efectele pleiotropice ale metforminei — metabolice, antiinflamatorii și posibila activitate antivirală — o fac un candidat logic pentru studii de reutilizare. Totuși, clinicianii nu ar trebui să își modifice practicile bazându‑se doar pe date observaționale; trialurile randomizate mari sunt pasul următor adecvat pentru a confirma beneficiul și siguranța în această indicație specifică."
Dr. Hartwell a adăugat că impactul asupra sănătății publice ar fi semnificativ dacă trialurile randomizate vor confirma aceste rezultate, deoarece metforminul este ieftin, larg disponibil și, în general, bine tolerat.
Implicații și pași următori
Dacă studiile randomizate controlate ulterioare vor confirma aceste asocieri, metforminul ar putea deveni o opțiune pragmatică de prevenire pentru reducerea poverii PCC la persoanele cu supraponderalitate sau obezitate. Factorii de decizie și medicii ar avea nevoie apoi de ghiduri privind criteriile de eligibilitate, momentul tratamentului în raport cu infecția și monitorizarea efectelor adverse. Studii paralele de laborator ar trebui să continue investigarea mecanismelor — în special căile mediate de AMPK și modulația imunometabolică — pentru a înțelege cum ar putea metforminul să modifice traiectoria de la infecția acută la sindromurile post‑virale cronice.
Concluzie
Acest mare studiu retrospectiv de cohortă din Marea Britanie adaugă dovezi tot mai numeroase că inițierea metforminei la scurt timp după infecția cu SARS‑CoV‑2 este asociată cu un risc semnificativ mai scăzut de Long COVID la adulții supraponderali sau obezi. Deși asociația este robustă în multiple analize, datele observaționale nu pot, prin ele însele, să demonstreze cauzalitatea. Trialurile randomizate controlate și cercetarea mecanistică sunt pași esențiali pentru a determina dacă metforminul poate fi reutilizat ca strategie preventivă cost‑eficientă împotriva condițiilor post‑COVID‑19.
Sursa: news-medical
Comentarii