5 Minute
Infecția ca declanșator al infarctului miocardic
Infarcturile de miocard pot fi inițiate de comunități bacteriene latente încorporate în plăcile arteriale, sugerează cercetări noi. Oamenii de știință raportează că plăcile aterosclerotice bogate în colesterol pot adăposti biofilme bacteriene vâscoase, similar gelului, care rămân asimptomatice ani la rând, protejate atât de răspunsurile imune, cât și de antibiotice. O infecție virală ulterioară sau un alt declanșator sistemic poate reactiva aceste biofilme, provocând inflamație locală care slăbește capacul fibros al plăcii, favorizează formarea cheagurilor și poate precipita un infarct miocardic.
Analize recente au folosit metode moleculare și histologice avansate pentru a identifica ADN bacterian și structuri de biofilm intacte în interiorul plăcilor coronariene și ale arterelor periferice. Prezența materialului genetic al bacteriilor orale în țesutul aterosclerotic oferă dovezi directe care leagă comunitățile microbiene de boala coronariană — o asociere suspectată anterior, dar greu de dovedit.
Modul de funcționare al biofilmelor și revenirea din stare latentă
Biofilmele sunt comunități bacteriene structurate, atașate de suprafață și încorporate într-o matrice extracelulară. Acea matrice acționează ca o barieră, reducând eficacitatea antibioticelor și ascunzând bacteriile de celulele imune. În contextul aterosclerozei, cercetătorii au găsit material de biofilm căptușind plăcile bogate în colesterol. Când un factor extern, precum o infecție virală, stimulează mediul local, bacteriile din biofilm pot relua creșterea și se pot dispersa, declanșând o cascadă de activare imună.
De la inflamație la ruptura plăcii
Bacteriile activate stimulează un răspuns inflamator care poate degrada capacul fibros bogat în colagen care acoperă o placă. Degradarea și subțierea acestui capac cresc riscul de ruptură; când o placă se rupe, conținutul expus formează rapid un cheag (tromb) care poate obstrucționa o arteră coronariană și poate provoca un infarct.
Biofilm bacterian asimptomatic care căptușește o placă coronariană încărcată de colesterol. Credit: grupul de cercetare al lui Pekka Karhunen, Universitatea Tampere
Profesorul Pekka Karhunen, autorul principal al studiului, remarcă faptul că domeniul a pus mult timp accent pe lipoproteina cu densitate mică oxidată (LDL) ca factor central al aterosclerozei. "Implicarea bacteriilor în boala coronariană a fost suspectată de mult, dar dovezi directe și convingătoare au lipsit. Studiul nostru a demonstrat prezența materialului genetic – ADN – provenit de la mai multe specii de bacterii orale în interiorul plăcilor aterosclerotice", spune Karhunen. Echipa de cercetare a dezvoltat, de asemenea, un anticorp țintit împotriva acestor bacterii, care a dezvăluit, surprinzător, structuri vizibile de biofilm în țesutul arterial.
Amploarea studiului, metodele și colaborările
Studiul a combinat analize de țesut provenite din multiple surse: probe de la persoane care au murit din cauza morții cardiace subite și probe de la pacienți supuși intervențiilor chirurgicale la nivelul arterei carotide și arterelor periferice. Instituțiile implicate includ Universitatea Tampere, Universitatea Oulu, Institutul Finlandez pentru Sănătate și Bunăstare și Universitatea Oxford. Lucrarea face parte dintr-un consorțiu european de cercetare cardiovasculară finanțat de UE, care acoperă 11 țări, cu finanțare suplimentară de la Fundația Finlandeză pentru Cercetare Cardiovasculară și Fundația Jane și Aatos Erkko.
Detectarea moleculară a ADN-ului bacterian, imunohistochimia cu ajutorul anticorpilor nou dezvoltați și vizualizarea structurilor de biofilm au oferit echipei linii convergente de dovezi care leagă bacteriile intra-plaque de cazurile de infarct miocardic.
Către diagnostice, terapii și vaccinuri
Aceste descoperiri deschid noi direcții pentru diagnostice și strategii preventive. Anticorpii țintiți care detectează biofilmele intra-arteriale ar putea îmbunătăți stratificarea riscului la pacienții cu ateroscleroză. Și mai ambițios, vaccinarea împotriva unor bacterii orale sau a celor formatoare de biofilm ar putea reduce incidența activării plăcilor și a infarctelor ulterioare, dacă studiile viitoare vor confirma un beneficiu causal.
Antibioticele singure sunt puțin probabil să elimine biofilmele stabilite deoarece matricea extracelulară limitează pătrunderea medicamentelor, iar multe bacterii intră în stări metabolice reduse. Terapia nouă ar putea combina agenți care distrug biofilmul, imunomodulare și vaccinare pentru a preveni activarea biofilmelor sau a facilita eliminarea lor.
Perspectiva unui expert
Dr. Sofia Nieminen, o microbiologă clinică fictivă și cercetătoare în domeniul cardiovascular, comentează: "Acest studiu reîncadrează o parte a aterosclerozei ca un proces cronic, asociat infecției la unii pacienți. Dacă va fi replicat în cohortă mai mari, ar justifica dezvoltarea de vaccinuri sau terapii imune țintite pentru neutralizarea microbilor rezidenți în plăci. Transpunerea în practică clinică va necesita studii clinice riguroase pentru a demonstra că eliminarea sau neutralizarea acestor bacterii reduce riscul de infarct fără efecte adverse neintenționate."
Concluzie
Descoperirea biofilmelor bacteriene în interiorul plăcilor aterosclerotice întărește ipoteza că agenții infecțioși pot precipita infarctul miocardic prin inducerea inflamației locale și a rupturii plăcii. Cercetarea scoate în evidență biomarkeri diagnostici noi și sugerează vaccinarea sau strategiile anti-biofilm ca potențiale instrumente preventive. Vor fi necesare eforturi multinaționale în curs pentru a valida legăturile cauzale și pentru a trece de la descoperirea moleculară la intervenții clinice care ar putea reduce incidența infarctelor la nivel mondial.
Sursa: scitechdaily
Comentarii