6 Minute
Chihlimbar antic surprinde o relație parazitară macabră
Acum aproape 100 de milioane de ani, o picătură de rășină de copac a conservat o scenă remarcabilă: o ciupercă care izbucnea din corpul unei furnici tinere. Acea rășină s‑a fosilizat în chihlimbar, iar analiza modernă a specimenului oferă dovezi noi că ciupercile parazite din genul Ophiocordyceps — adesea numite „ciuperci‑zombie” — manipulau insecte încă din mijlocul Cretacicului. Descoperirea extinde istoricul cunoscut al acestui comportament de manipulare a gazdei, sugerând că aceste fungi au modelat ecologia insectelor mult mai mult timp decât se credea anterior.
Ce face Ophiocordyceps și de ce contează
Ophiocordyceps (pronunțat OH‑fee‑oh‑KOR‑dih‑seps) este un grup de ciuperci parazite care infectează o varietate de artropode, inclusiv furnici, muște și omizi. În ecosistemele actuale, cercetătorii au observat că insectele infectate deseori părăsesc cuibul sau bârlogul, se urcă în poziții expuse, își blochează mandibulele pe vegetație și mor într‑o postură care maximizează dispersia sporilor. Ciuperca apoi dezvoltă din cadavru un peduncul sau o structură sporulantă care eliberează spori în mediu pentru a infecta noi gazde.
Stabilirea momentului în care a apărut acest comportament „zombificator” este esențială pentru reconstrucția co‑evoluției dintre paraziți și gazdele lor insecte. Dovezile fosile pentru fungi sunt excepțional de rare deoarece țesuturile fungice sunt moi și se conservă dificil. Găsirea unei insecte cu structuri fungice încă proeminente din corp este deosebit de neobișnuită și de mare valoare științifică.
Descoperire și metode analitice
Furnica fosilă a fost identificată de paleontologul Yuhui Zhuang în timp ce examina colecțiile de chihlimbar de la Universitatea Yunnan din Kunming, China. Inspecția vizuală inițială a scos la iveală o surpriză: ceva care protruziona din toracele insectei. Imagistica 3D de înaltă rezoluție — scanare micro‑CT și reconstrucție digitală — a arătat că protruzia era o structură sporulantă purtând spori a căror morfologie semăna foarte mult cu cea a Ophiocordyceps moderne.
În urma acestei descoperiri întâmplătoare, echipa a căutat în alte colecții de chihlimbar și a identificat și o muscă infestată în mod similar de structuri fungice. Ambele exemplare sunt datate la aproximativ 99 de milioane de ani și au fost descrise într‑un articol publicat pe 11 iunie în Proceedings of the Royal Society B. Morfologia comparativă a sporilor și rupturile domed‑form prin care aceștia au ieșit indică afinități antice cu speciile contemporane de Ophiocordyceps.
Context științific și implicații evolutive
Aceste fosile sugerează că linii ancestrale de Ophiocordyceps exploatau deja mai multe grupe de insecte în timpul Cretacicului mijlociu. Conrad Labandeira, paleontolog la Smithsonian National Museum of Natural History, care nu a fost implicat în studiul respectiv, remarcă faptul că rezultatele sunt compatibile cu scenariul în care ciupercile parazite și gazdele lor insecte au co‑evoluat timp de zeci de milioane de ani. Cele mai vechi furnici cunoscute datează din jurul a 113 milioane de ani în urmă; noile dovezi din chihlimbar implică faptul că paraziții fungici ar fi putut fi prezenți la scurt timp după ce furnicile au apărut ca grup terestru important.
Unul dintre specimene a păstrat un pupariu de furnică — o etapă de viață imobilă — ceea ce indică faptul că manipularea comportamentală nu explică toate infecțiile antice. Autorii propun că o „femelă de îngrijire” sau un alt membru al coloniei ar fi putut scoate pupariul infectat din cuib, poziționând astfel involuntar sporocarpa fungică într‑un loc favorabil eliberării sporilor în mediu.
Perspectiva unui expert
Dr. Elena Marquez, micolog evoluționist și comunicatoare științifică, comentează: „Aceste exemplare din chihlimbar sunt o capsulă a timpului rară. Imagistica micro‑CT ne oferă o fereastră către interacțiuni ecologice din Cretacic pe care altfel le reconstruiam doar din dovezi indirecte. Studiul reprezintă un pas important în urmărirea modului în care ciupercile parazite au influențat evoluția insectelor și dinamica comunităților pe parcurs geologic.”
Descoperiri cheie și perspective viitoare
Concluziile principale sunt că fungii asemănători Ophiocordyceps infectau gazde insecte diverse acum 99 de milioane de ani, structurile de sporulare și morfologia sporilor seamănă cu cele ale speciilor moderne, iar chihlimbarul combinat cu imagistica nedistructivă poate dezvălui interacțiuni de țesut moale absente dintr‑un registru fosil dominat de schelete. Cercetările viitoare vor viza extinderea căutărilor în colecțiile de chihlimbar din întreaga lume și aplicarea instrumentelor moleculare și morfometrice, acolo unde este posibil, pentru a rafina liniile temporale evolutive ale ciupercilor parazite și ale gazdelor lor.
Concluzie
Fosilele din chihlimbar din Cretacicul mijlociu oferă dovezi convingătoare că „ciupercile‑zombie” din linia Ophiocordyceps parazitai — sau chiar manipulau — insecte aproape acum 100 de milioane de ani. Aceste descoperiri extind înregistrarea în timp adânc a interacțiunilor gazdă‑parazit și subliniază cum conservarea excepțională și tehnologiile moderne de imagistică pot lumina dinamica ecologică și evolutivă antică. Pentru furnicile și muștele din Cretacic, povestea păstrată în chihlimbar este un memento dureros al lungii istorii a parazitismului pe Pământ.
Sursa: snexplores
Comentarii