7 Minute
Imaginează‑ți că o treime dintr-o criză ar putea fi oprită înainte să înceapă. Aceasta este concluzia directă a unei analize ample realizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS): în 2022 aproximativ 19 milioane de persoane au fost diagnosticate cu cancer la nivel global, iar în jur de 38% dintre aceste cazuri au fost legate de factori de risc pe care îi putem modifica. Această estimare subliniază potențialul uriaș al intervențiilor de prevenție primară—măsuri care reduc expunerea înainte ca boala să apară—și semnalează că reducerea factorilor de risc modificabili poate avea un impact major asupra poverii mondiale a cancerului.
Factorii de risc identificați sunt un amestec de alegeri legate de stilul de viață, agenți infecțioși, expuneri la locul de muncă și dăunări de mediu. Totuși, două obiceiuri ies în evidență prin contribuția lor disproporționată: fumatul rămâne cel mai mare factor prevenibil de cancer — fiind asociat cu aproximativ 15% din noile diagnostice în acel an — iar consumul de alcool este al doilea contributor important, modificabil, legat de incidența cancerului. Simplificat: câteva comportamente răspândite explică o parte foarte mare din povara globală a cancerului. Acest lucru înseamnă că intervențiile pe comportamente populaționale pot produce reduceri semnificative ale numărului de cazuri.
De ce contează acest lucru? Pentru că prevenția, atunci când funcționează, multiplică beneficii. Reducerea fumatului și a consumului nociv de alcool scade nu doar incidența cancerului pulmonar și hepatic, ci și riscul pentru cancere gastrice, colorectale și altele. La aceasta se adaugă vaccinarea (de exemplu vaccinul împotriva HPV), îmbunătățirea calității aerului și creșterea siguranței la locul de muncă, toate putând contribui la un declin semnificativ al cazurilor noi. Eficiența preventivă se extinde dincolo de cancer: reduce comorbidități cardiometabolice, boli respiratorii și povara pe sistemele de sănătate.
Ce dezvăluie analiza OMS și de ce diferă modelele regionale
Echipa OMS a examinat 30 de factori de risc modificabili și a calculat câte cazuri noi de cancer puteau fi legate de aceștia. Panorama generală este clară și dureroasă: zeci de milioane de cazuri potențial evitabile la nivel mondial. Totuși, detaliile variază semnificativ în funcție de regiune, sex și context socio-economic. Pentru bărbați, fumatul a fost responsabil pentru aproape o pătrime din cazurile noi de cancer la nivel global în 2022, ceea ce reflectă atât prevalența istorică a fumatului, cât și legăturile biologice puternice cu multiple tipuri de cancer. În rândul femeilor, în unele regiuni poluarea aerului a contribuit cu ponderi surprinzător de mari la cancerul pulmonar; în Asia de Est, aproximativ 15% din cazurile de cancer pulmonar la femei au fost asociate cu aerul poluat. În Africa de Nord și Asia de Vest, poluarea aerului a explicat aproximativ unul din cinci cazuri de cancer pulmonar la bărbați, demonstrând cum condițiile de mediu locale modifică profilul riscurilor.
Infecțiile rămân, de asemenea, o cauză importantă a cancerului prevenibil. Aproximativ 10% din noile cancere au fost atribuite agenților infecțioși, iar virusul papiloma uman (HPV) cu tulpini cu risc înalt este subliniat ca principala cauză a cancerelor prevenibile la femei, în special pentru legătura sa cu cancerul de col uterin. Vaccinul eficient împotriva HPV există și poate preveni multe dintre aceste cazuri, dar lacunele de acoperire vaccinală persistă în multe țări, din motive care includ accesul limitat, costurile, lipsa programelor naționale de vaccinare și reticența culturală sau informațională. În plus, vaccinarea trebuie combinată cu programe de screening cervical eficiente pentru a reduce mortalitatea legată de cancerul de col uterin.
Analiza a mai identificat factori precum indicele mare de masă corporală (IMC crescut), activitatea fizică redusă, consumul de tutun fără fum, utilizarea nucii areca (un stimulant tradițional asociat cu riscuri oncologice în anumite zone), alăptarea insuficientă, radiațiile ultraviolete și peste o duzină de riscuri profesionale. Cancerul gastric, de exemplu, are în continuare o incidență mai mare la bărbați și este adesea asociat cu fumatul, dar și cu condiții care favorizează riscurile infecțioase — supraaglomerare, igienă precară și acces limitat la apă curată. Aceste conexiuni subliniază legătura strânsă dintre factorii sociali, mediul înconjurător și sănătatea oncologică.
Specialiștii de la OMS au prezentat aceste rezultate ca pe o oportunitate clară de intervenție. Isabelle Soerjomataram, epidemiolog medical și autor principal al analizei, a remarcat că abordarea cauzelor prevenibile este „una dintre cele mai puternice oportunități de a reduce povara globală a cancerului.” André Ilbawi, coordonatorul echipei OMS pentru controlul cancerului, a subliniat că disaggregarea tiparelor de risc pe țări și populații oferă factorilor de decizie strategii practice și țintite pentru a preveni cancerul înainte să apară, prin politici adaptate contextului local.
Ce pot face societățile? Controlul tutunului rămâne intervenția cu cel mai mare impact potențial: majorări de taxe, restricții de publicitate mai ferme, servicii de sprijin pentru renunțarea la fumat, pachete neutre (plain packaging) și interdicții în spațiile publice au redus consumul de tutun acolo unde au fost implementate integral. Extinderea vaccinării împotriva HPV și a screening‑ului cervical, reducerea consumului nociv de alcool, înăsprirea standardelor de calitate a aerului și îmbunătățirea serviciilor de salubritate în comunitățile vulnerabile sunt alte pârghii directe, cu dovezi solide de eficiență. Protecțiile profesionale—legislație, monitorizare a substanțelor periculoase, echipamente de protecție, înlocuirea carcinogenilor în procese industriale—pot elimina expunerile specifice la locul de muncă.
Pe lângă aceste măsuri primare, strategiile eficiente combină prevenția primară cu screeningul și detectarea precoce (prevenție secundară). Programele de screening organizat pentru cancerul de sân, colorectal și cervical reduc mortalitatea prin identificarea leziunilor tratabile înainte de progresia spre boala invazivă. Investițiile în infrastructura de sănătate, trainingul profesioniștilor și accesul la tratamente de calitate completează lanțul de acțiuni care transformă o reducere a incidenței în salvări reale de vieți. În plus, politicile fiscale și de reglementare—de exemplu, creșterea prețului alcoolului prin impozite, restricții la comercializare și limitarea publicității—sunt printre cele mai cost‑eficiente intervenții pentru reducerea consumului nociv și, implicit, a riscului oncologic asociat.
Datele spun o poveste simplă: prevenția funcționează, dar numai dacă politica, sistemele de sănătate publică și comunitățile acționează împreună. Reducerea expunerii la un număr restrâns de factori de risc ar preveni milioane de cazuri de cancer în fiecare an și ar salva nenumărate vieți. Realizarea acestui obiectiv cere voință politică, investiții susținute, soluții adaptate contextului și efort colectiv. Va trata lumea această provocare ca pe o urgență sau ca pe o opțiune?
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu