11 Minute
Cazurile și decesele cauzate de cancer la nivel global au crescut semnificativ în ultimele decenii, determinate mai puțin de descoperiri biologice noi și mai mult de schimbări demografice, acces inegal la îngrijire medicală și expunere persistentă la riscuri prevenibile. O analiză cuprinzătoare publicată în The Lancet de colaboratorii Studiului Global Burden of Disease (GBD) avertizează că, fără acțiuni țintite, lumea se va confrunta cu o povară mult mai grea a cancerului până la mijlocul secolului.
What the new global estimates reveal
Echipa GBD a folosit registre de cancer bazate pe populație, înregistrări naționale ale deceselor și date din autopsii verbale pentru a actualiza numărul de cazuri de cancer în 204 țări și teritorii pentru perioada 1990–2023 — apoi a proiectat tendințele până în 2050. Numerele principale sunt izbitoare: în 2023 au fost aproximativ 18,5 milioane de cazuri noi de cancer (excluzând cancerul de piele non-melanom) și în jur de 10,4 milioane de decese cauzate de cancer. Până în 2050, proiecțiile indică aproximativ 30,5 milioane de diagnostice noi și 18,6 milioane de decese anual dacă tendințele actuale persistă.
La prima vedere, aceasta pare o simplă creștere a bolii. Imaginea este însă mai complexă. Ratele globale standardizate pe vârstă pentru incidență și mortalitate — metrici care corectează schimbările în dimensiunea populației și structura pe vârste — nu sunt așteptate să crească. În schimb, majoritatea creșterii rezultă din creșterea populației și din extinderea numărului de adulți în vârstă la nivel mondial. Cu alte cuvinte, mai mulți oameni și o populație îmbătrânită înseamnă mai multe cazuri de cancer chiar dacă riscul pe persoană rămâne stabil.
Unequal progress: who is bearing the brunt?
Îmbunătățirile medii la nivel global ascund disparități geografice și economice profunde. Între 1990 și 2023, ratele deceselor prin cancer standardizate pe vârstă au scăzut cu 24% per ansamblu. Totuși, aceste câștiguri au fost concentrate în țări cu venituri mari și în cele cu venituri medii-superioare, care dispun de resurse mai mari pentru prevenire, screening, diagnostic precoce și tratamente avansate.
În schimb, incidența a crescut în cele mai sărace categorii de venit: incidența standardizată pe vârstă a crescut cu 24% în țările cu venituri mici și cu 29% în țările cu venituri mici‑medii în aceeași perioadă. Această creștere mai rapidă în regiunile mai sărace înseamnă mai multe cazuri într-un context cu servicii diagnostice reduse, capacitate limitată a forței de muncă în oncologie și opțiuni de tratament restrânse.
Țările prezintă, de asemenea, variații clare: Libanul a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a incidenței și mortalității standardizate pe vârstă pentru ambele sexe combinate din 1990, în timp ce Emiratele Arabe Unite au raportat cea mai mare scădere a incidenței standardizate pe vârstă. Kazahstan a înregistrat cea mai mare reducere a ratelor de deces standardizate pe vârstă. Aceste schimbări reflectă variații în expunerea la factori de risc, investiții în sistemele de sănătate și politici de sănătate publică.
Risk factors we can change
Analiza GBD subliniază că o parte substanțială a deceselor prin cancer este legată de expuneri modificabile. În 2023, se estimează că 42% din decesele cauzate de cancer — aproximativ 4,3 milioane din cele 10,4 milioane de decese — au fost atribuibile la 44 de factori de risc potențial modificabili. Această constatare încadrează cancerul nu doar ca pe o problemă clinică, ci și ca pe o provocare de sănătate publică prevenibilă.
Top behavioral and environmental drivers
- Țigările (tutunul): responsabil pentru aproximativ 21% din decesele prin cancer la nivel global și principalul factor de risc în majoritatea grupurilor de venit.
- Dieta nesănătoasă, consumul ridicat de alcool, obezitatea și glicemia mare: contribuie semnificativ la cancere legate de factori metabolici și stil de viață.
- Expuneri profesionale și poluarea aerului ambiant: factori importanți în anumite regiuni și industrii, contribuind la sarcina de boală.
- Sexul nesigur: în mod special principalul factor atribuibil în țările cu venituri mici (legate de cancere cauzate de infecții, cum ar fi HPV).
Bărbații au avut o pondere mai mare a deceselor prin cancer legate de riscuri modificabile (aproximativ 46%) decât femeile (36%), reflectând consumul mai ridicat de tutun și expunerile ocupaționale în rândul bărbaților în multe contexte. Pentru femei, tutunul, sexul nesigur, dieta nesănătoasă, obezitatea și glicemia mare au fost contributori dominanți.
Aceste tipare evidențiază oportunități clare de prevenire: controlul tutunului, vaccinarea împotriva infecțiilor oncogene (de exemplu vaccinarea HPV), îmbunătățirea dietei și a sănătății metabolice, reducerea consumului nociv de alcool și politici pentru aer mai curat pot reduce cazurile și decesele viitoare prin cancer dacă sunt implementate eficient la scară largă. Măsurile de prevenție primară și intervențiile de sănătate publică reduc riscul populațional și pot avea beneficii pe termen lung asupra incidenței cancerului.
Policy gaps and the call for equitable cancer control
Autoarea principală a studiului, dr. Lisa Force de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), subliniază că controlul cancerului rămâne subprioritizat în finanțarea și politica de sănătate globală. „Asigurarea unor rezultate echitabile în privința cancerului la nivel global va necesita eforturi sporite pentru reducerea disparităților în livrarea serviciilor de sănătate, cum ar fi accesul la diagnostic precis și la timp, tratament de calitate și îngrijire suportivă”, a declarat ea.
Co-autorul dr. Theo Vos adaugă că strategiile la nivel populațional și îngrijirea clinică individuală trebuie să funcționeze împreună: „Cu patru din zece decese cauzate de cancer legate de factori de risc consacrați, există oportunități enorme pentru țări de a viza acești factori — prevenind potențial cazuri de cancer și salvând vieți — concomitent cu îmbunătățirea diagnosticului precis, precoce și a tratamentului”.
Experții implicați în analiză subliniază că țările cu venituri mici și medii (LMICs) se confruntă cu cea mai rapidă creștere a poverii și, prin urmare, necesită investiții urgente, adaptate contextului — de la extinderea vaccinării și a screeningului până la consolidarea serviciilor de patologie, radiologie, chirurgie oncologică și îngrijire paliativă. Dr. Meghnath Dhimal de la Nepal Health Research Council a avertizat: „Creșterea cancerului în LMICs este un dezastru iminent. Intervențiile eficiente din punct de vedere al costului există pentru toate contexturile, dar este nevoie urgentă de dovezi interdisciplinare și coordonare multisectorială pentru a le implementa”.
Data, limitations, and what the numbers don't capture
Proiecțiile GBD se bazează pe cele mai bune date disponibile, dar există lacune importante. Multe țări cu resurse reduse au registre de cancer și statistici vitale limitate sau incomplete, forțând cercetătorii să se bazeze pe modelare și autopsii verbale. Studiul nu a capturat pe deplin mai mulți agenți infecțioși care sunt legați causal de cancer (de exemplu Helicobacter pylori și Schistosoma haematobium), subestimând probabil povara cancerului atribuită riscurilor infecțioase în unele regiuni.
În plus, estimările actuale nu încorporează efectele pe termen lung ale perturbărilor majore recente, precum pandemia COVID-19 sau conflictele regionale, care pot fi reduce screeningul și pot întârzia diagnosticarea în anumite populații. În mod contrar, prognozele nu presupun progrese majore viitoare în prevenirea sau tratamentul cancerului care ar putea schimba traiectoria — un scenariu optimist care, dacă s-ar realiza, ar modifica semnificativ perspectiva.
Limitările metodologice includ incertitudini legate de modelare, variații în calitatea și acoperirea registrelor de cancer și dificultatea de a separa efectele demografice de cele ale schimbărilor în expunerea la factori de risc. De asemenea, nu toate tipurile de cancer sau subtipurile moleculare pot fi descrise complet la nivel global, ceea ce afectează planificarea specifică a intervențiilor clinice sau a programelor de screening. Date mai robuste înregistrate prin sisteme de supraveghere a cancerului și registre naționale sunt esențiale pentru monitorizarea progresului și pentru fundamentarea politicilor de sănătate.
Implications for global health targets and investment
Creșterea proiectată a numărului absolut de cazuri de cancer pune în pericol progresul către Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) al Națiunilor Unite de reducere a deceselor premature din cauze netransmisibile cu o treime până în 2030. Dacă decesele prin cancer cresc conform previziunilor, atingerea țintei SDG va deveni mai dificilă, în special în LMICs.
Pentru a schimba cursul, factorii de decizie și finanțatorii trebuie să prioritizeze:
- Consolidarea supravegherii cancerului, inclusiv registre bazate pe populație și sisteme de statistici vitale;
- Extinderea măsurilor de prevenire primară (controlul tutunului, vaccinare, politici privind alcoolul, alimentație sănătoasă și reducerea poluării);
- Îmbunătățirea detectării precoce și a capacității diagnostice astfel încât tratamentul să poată începe prompt;
- Extinderea accesului echitabil la tratamente de calitate și la servicii suportive și paliative în toate contextele de resurse.
Investițiile prioritare în infrastructura de sănătate, formarea personalului medical în diagnostic și tratament oncologic, precum și în lanțuri de aprovizionare pentru medicamente anticancerigene și echipamente sunt esențiale. Alocarea fondurilor trebuie să țină cont de cost‑efectivitatea intervențiilor, orientându-se către măsuri care reduc povara pe termen scurt și cresc reziliența sistemelor de sănătate pe termen lung.
Expert Insight
„Numerele spun o parte din poveste, dar experiența trăită completează golurile”, spune dr. Amanda Reyes, specialistă în oncologie globală cu două decenii de experiență în teren. „În multe comunități în care am lucrat, pacienții ajung la clinici cu boală avansată doar pentru că serviciile diagnostice sunt rare. Consolidarea îngrijirii primare, instruirea clinicianilor locali în recunoașterea precoce și investițiile în screeninguri cu cost redus pot salva vieți acum, în timp ce se planifică modernizări ale sistemelor pe termen lung.”
Dr. Reyes subliniază că prevenția și îngrijirea sunt complementare: „Reducerea consumului de tutun și îmbunătățirea acoperirii vaccinale reduc cazurile viitoare, dar persoanele care trăiesc astăzi cu cancer au nevoie de îngrijire la timp și accesibilă. Această dublă direcție — prevenție plus capacitate de tratament — este singura cale de a inversa aceste proiecții.”
Looking ahead: research, technology, and hope
Concluziile GBD scot în evidență, de asemenea, oportunități în care știința și tehnologia pot ajuta. Diagnosticile mai bune la punctul de îngrijire (point-of-care), patologia digitală, telemedicina și instrumentele de screening cu cost redus pot extinde acoperirea serviciilor oncologice în zonele defavorizate. Investițiile în știința implementării pentru a adapta intervențiile dovedite la contexte locale sunt la fel de importante pentru succesul pe termen lung.
Pe plan de cercetare, dezvoltarea de biomarkeri accesibili, algoritmi de triere susținuți de inteligență artificială și teste non-invazive pentru detectare precoce pot transforma practica clinică, mai ales dacă sunt integrate în sisteme de sănătate cu resurse limitate. În paralel, politici de sănătate publică bazate pe dovezi — de exemplu legislație pentru reducerea expunerii la fumat și programe naționale de vaccinare HPV — au un potențial demonstrat de reducere a incidenței pe termen mediu și lung.
În final, studiul reprezintă un apel la acțiune: multe cancere sunt legate de riscuri pe care deja știm cum să le reducem. Combinarea politicilor de prevenție la nivel populațional cu investiții strategice în diagnostic, tratament și îngrijire paliativă — în special direcționate către țările cu venituri mici și medii — ar proteja milioane de oameni pe măsură ce populația globală crește și îmbătrânește. Prioritizarea supravegherii, screeningului, vaccinării (inclusiv HPV), controlului tutunului și accesului la îngrijiri oncologice restante poate schimba traiectoria povarei globale a cancerului.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu