8 Minute
Schimbi o băutură carbogazoasă cu alta și ți se pare o alegere inteligentă. Dar un studiu amplu din Brazilia pune o întrebare mai dură: îndulcitorii cu conținut scăzut de calorii pe care îi folosim ne-ar putea împinge creierul spre un declin mai precoce?
Ce a descoperit studiul
Cercetătorii au urmărit 12.772 de adulți brazilieni pe parcursul a aproximativ opt ani, monitorizând ce mâncau, ce consumau și cum le-au evoluat funcţiile cognitive. Rezultatul principal este remarcabil: persoanele care au consumat cele mai mari cantități dintr-o serie de îndulcitori artificiali comuni au înregistrat o scădere mai rapidă a scorurilor la testele cognitive în comparație cu cei care au consumat cele mai mici cantități. Diferența s-a tradus aproximativ în 1,6 ani suplimentari de îmbătrânire cognitivă pentru consumatorii cei mai mari, comparativ cu consumatorii cei mai mici.
Echipa a examinat șapte îndulcitori care apar frecvent în produse cu conținut scăzut de calorii și în alimente ultraprocesate: aspartam, sacarina, acesulfam-K, eritritol, xilitol, sorbitol și tagatoză. Dintre aceștia, șase au fost asociate cu un declin mai rapid al memoriei și al funcției cognitive generale; tagatoza s-a evidențiat ca singurul care nu a arătat aceeași legătură. Sorbitolul a avut cea mai mare medie de consum printre participanți.
Diferențele nu au fost uniforme în întreaga populație. Adulții sub 60 de ani au prezentat cea mai clară asociere între consumul mai mare de îndulcitori și performanța mai slabă la teste de fluență verbală și la măsurile cognitive composite. Semnalul a fost chiar mai puternic în rândul persoanelor cu diabet — un grup care, în mod firesc, alege mai adesea substituenți ai zahărului.
Cum s-a realizat cercetarea și ce înseamnă
La înscriere, participanții au completat chestionare alimentare detaliate, descriind consumul obişnuit pe parcursul anului precedent. Cercetătorii i-au grupat pe participanți în funcție de aportul zilnic total de îndulcitori artificiali: consumul cel mai scăzut a fost, în medie, de aproximativ 20 mg pe zi, iar consumul cel mai ridicat s-a situat în jurul a 191 mg pe zi — aproximativ cantitatea de aspartam dintr-o doză unică de băutură dietetică. Evaluările cognitive au fost repetate la intervale regulate pentru a urmări modificări în viteza de procesare, atenție, reamintire a memoriei și abilitatea de a găsi cuvinte.
După ajustarea pentru factori de confuzie obișnuiți — vârstă, sex, tensiune arterială și boli cardiovasculare — grupul cu cel mai mare aport a înregistrat o scădere cu 62% mai rapidă în măsurile compuse ale gândirii și memoriei față de grupul cu cel mai scăzut aport. Un grup cu consum intermediar a scăzut, de asemenea, mai repede decât consumatorii scăzuti, deși într-o măsură mai puțin accentuată.
Există însă limitări importante. Studiul are design observațional: asocierea nu dovedește cauzalitate. Datele alimentare au fost auto-raportate, iar cercetarea nu a prins în totalitate toți îndulcitorii disponibili pe piață sau toate tiparele de consum de alimente ultraprocesate care ar putea corela atât cu utilizarea îndulcitorilor, cât și cu starea cognitivă. Chiar și așa, asocierea a rămas semnificativă după multiple ajustări statistice, ceea ce întărește necesitatea unor investigații suplimentare, inclusiv studii randomizate și cercetări mecanistice.
Claudia Kimie Suemoto, MD, PhD, unul dintre autorii studiului de la Universitatea din São Paulo, a sintetizat concluzia precaută astfel: "Îndulcitorii cu și fără calorii sunt adesea considerați o alternativă sănătoasă la zahăr; totuși, rezultatele noastre sugerează că anumiți îndulcitori pot avea efecte negative asupra sănătății creierului în timp." Această formulare subliniază un punct central — rezultatele ridică îngrijorări, nu dovezi definitive.
Din punct de vedere metodologic, studiul a folosit o combinație de măsuri cognitive standardizate: teste de viteză de procesare, evaluări ale atenției susținute, sarcini de memorie episodică și probe de fluență verbală. Aceste instrumente sunt comune în epidemiologia cognitivă și permit detectarea declinurilor subtile din cohortele mari. Totuși, ele nu oferă informații directe despre schimbări structurale (de exemplu, la nivelul imagisticii cerebrale) sau despre biomarkeri moleculari, aspecte pe care cercetările viitoare ar trebui să le abordeze.
De ce le pasă neurocienților și clinicienilor
Creierul îmbătrânește sub influența mai multor forțe: sănătatea vasculară, starea metabolică, inflamația cronică, stilul de viață și alimentația. Îndulcitorii artificiali pot interacționa cu câteva dintre aceste căi biologice — ei pot modifica microbiomul intestinal, pot influența semnalizarea insulinei și pot altera modul în care organismul răspunde la zahărul real. Oricare dintre aceste mecanisme ar putea contribui, plauzibil, la modificări subtile ale funcției cognitive pe termen lung, deși studiul brazilian nu a testat mecanismele biologice în mod direct.
Pentru clinicieni, studiul colectiv sugerează nevoie de nuanță atunci când recomandă înlocuitori de zahăr, în special pacienților de vârstă mijlocie și persoanelor cu diabet care pot avea deja un risc mai mare de declin cognitiv. Mesajul nu trebuie să devină alarmist, dar ar trebui integrat în discuțiile despre dieta globală a pacientului și despre reducerea alimentelor ultraprocesate.
La nivel de sănătate publică, studiul pune o întrebare mai amplă: dacă mulți oameni înlocuiesc zahărul cu îndulcitori, dar păstrează un consum ridicat de alimente foarte procesate, nu cumva schimbăm doar un risc cu altul? Aceasta implică o abordare complexă: politica nutrițională și recomandările clinice ar trebui să țină cont nu numai de aportul de calorii, ci și de calitatea generală a dietei.
Există și implicații practice: medicii și nutriționiștii ar putea discuta despre reducerea preferinței pentru alimente foarte dulci în general (scăderea sensibilității la dulce), promovarea produselor minim procesate și încurajarea îndulcirii ocazionale cu alternative naturale folosite în context alimentar complet (de ex. puțină miere sau piureuri de fructe în preparate casnice), fără a transforma aceste soluții în justificări pentru un consum ridicat de produse procesate.
Din perspectiva cercetării clinice, rezultatele subliniază necesitatea unor studii randomizate, controlate, care să compare efectele pe termen lung ale diferiților înlocuitori de zahăr, dar și importanța evaluării mecanismelor biologice: microbiom intestinal, răspunsul insulinic, markeri inflamatori și modificări structurale sau funcționale cerebrale măsurate prin imagistică.
Perspective ale experților
"Avem nevoie de studii randomizate și de investigații mecanistice pentru a depăși corelația," spune dr. Elena Marquez, neurolog și cercetător în sănătatea populațională, care nu a fost implicată în studiul brazilian. "Dar până când aceste date vor veni, este rezonabil să favorizăm alimentele integrale în detrimentul opțiunilor ultraprocesate — fie că sunt îndulcite cu zahăr, fie cu înlocuitori. Schimbările dietetice mici, susținute pe ani, adesea oferă beneficii cognitive mai mari decât înlocuirea unui singur nutrient."
Opțiunile alternative la îndulcitorii artificiali includ reducerea treptată a preferinței pentru dulcele intens, folosirea cantităților mici de îndulcitori naturali în contexte alimentare integrale (de exemplu, puțină miere în iaurt cu fructe integrale) și alegerea gustărilor și băuturilor minim procesate. Cercetătorii au solicitat, de asemenea, ca viitoarele studii să includă și alte alternative la zahăr — miere, sirop de arțar, piureuri de fructe — pentru a înțelege dacă acestea au implicații diferite pentru sănătatea creierului pe termen lung.
Pe lângă recomandările alimentare, există și un rol pentru politici: etichetarea clară a produselor care conțin îndulcitori, educație publică privind diferența dintre reducerea caloriilor și îmbunătățirea calității nutriționale, precum și investiții în cercetare pentru a elucida efectele pe termen lung ale acestor substanțe asupra sănătății cognitive.
Studiul oferă un cadru prin care consumatorii pot cântări avantajele și dezavantajele: nu este o chemare la panică, ci o solicitare la reflecție. Economisirea unor calorii azi merită un cost cognitiv posibil peste ani? Pentru indivizi și pentru societate, răspunsul depinde de contextul metabolic, de comorbidități (de exemplu, diabet), de tipul și cantitatea de alimente procesate consumate și de preferințele personale pentru stilul de viață.
În cele din urmă, consilierea clinică și deciziile publice ar trebui să folosească o perspectivă holistică: evaluarea riscurilor și beneficiilor nu doar la nivelul unui ingredient izolat, ci în cadrul întregii diete și al comportamentului de viață. Până la date definitive, prioritatea rămâne promovarea unei alimentații bazate pe alimente integrale, reducerea consumului de alimente ultraprocesate și monitorizarea atentă a cercetărilor noi privind îndulcitorii artificiali și sănătatea creierului.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu