9 Minute
Cercetări genetice recente leagă variantele comune ale grupelor sanguine de o modificare modestă a probabilității de a suferi un accident vascular cerebral (AVC) înainte de vârsta de 60 de ani. Studiul subliniază modul în care biologia ereditară — un factor imuabil — poate modifica riscul în moduri subtile, dar măsurabile, și oferă perspective utile pentru înțelegerea mecanismelor de boală.
Blood groups, genes and a surprising signal
Majoritatea oamenilor cunosc grupele sanguine ABO — A, B, AB și O — ca etichete folosite la transfuzie. Aceste categorii reflectă antigenele: markeri chimici de la suprafața celulelor roșii. Totuși, aceste grupări largi ascund variații genetice mai fine care pot influența procese biologice esențiale. O echipă internațională de cercetători a reunit date din 48 de studii genetice pentru a investiga dacă unele dintre aceste variații sunt asociate cu accidentul vascular ischemic la vârste tinere, forma de AVC cauzată de obstrucția vaselor cerebrale.
Analiza genomică pe scară largă, realizată pe aproximativ 17.000 de persoane care au suferit un AVC și aproape 600.000 de controale (toate în intervalul de vârstă 18–59 ani), a identificat două regiuni din genom puternic asociate cu riscul de AVC. Una dintre aceste regiuni a suprapus locusul ABO — segmentul de ADN responsabil de determinarea antigenelor A, B și O.
Tipul de sânge este determinat parțial de antigenele grupului ABO prezente pe globulele roșii.
What the data showed: small but measurable differences
Când echipa a analizat în detaliu subgrupurile de tip sanguin, a ieșit în evidență semnătura genetică A1. Persoanele a căror secvență genetică codifica subgrupa A1 au avut un risc de aproximativ 16% mai mare de a suferi un AVC înainte de 60 de ani, comparativ cu indivizii cu alte genotipuri ale grupelor sanguine. În sens opus, varianta genetică O1 a fost asociată cu un risc redus cu aproximativ 12%.
Studiul a raportat, de asemenea, că persoanele cu profil genetic de tip B prezentau un risc crescut de aproximativ 11% comparativ cu controalele fără AVC, indiferent de vârstă. Aceste modificări procentuale la nivel individual sunt modeste, dar având în vedere că tipul de sânge este frecvent și ușor de determinat, rezultatele au o relevanță la nivel populațional pentru epidemiologia AVC-urilor.
Pe lângă relevanța statistică, descoperirea subliniază valoarea datelor genetice în identificarea factorilor predispozanți care nu sunt vizibili prin analize clinice standard. Variantele ABO servesc astfel ca markeri genetici care pot indica modificări ale proteinelor circulante, ale activității plachetare sau ale funcției celulelor endoteliale — toate implicate în formarea trombilor.
Why might blood type affect stroke?
O explicație biologică definitivă lipsește încă, însă principalele ipoteze se concentrează pe coagularea sângelui și pe biologia vasculară. Semnalele genomice identificate în locusul ABO au fost anterior asociate cu tromboza venoasă (cheaguri de sânge în vene), calcificarea coronariană și infarctul miocardic. Acest lucru sugerează că regiunea ABO influențează nivelurile unor proteine plasmatică, activitatea plachetelor sanguine sau proprietățile celulelor care căptușesc vasele de sânge, toate acestea contribuind la riscul de tromboză și, implicit, la riscul de AVC ischemic.
Autorul principal, Dr. Steven Kittner de la University of Maryland, a subliniat importanța clinică a studierii AVC-urilor precoce: aceste evenimente sunt în creștere și pot provoca dizabilități pe termen lung sau deces. În contrast cu AVC-urile cu debut tardiv, care sunt adesea determinate de ateroscleroză — acumularea lentă de plăci grase în artere —, accidentele vasculare la adulții tineri sunt mai frecvent asociate cu mecanisme legate de coagulare și alte procese non-aterosclerotice.
Din punct de vedere mecanistic, efectele potențiale ale variantelor ABO includ: modificări ale nivelurilor de factor von Willebrand și factorul VIII, alterarea proprietăților glicozilării proteinelor circulante, sau influențarea interacțiunilor dintre leucocite, plachete și endoteliu. Oricare dintre aceste căi biologice ar putea potența formarea de cheaguri care blochează fluxul sanguin cerebral.
Study scope, limits and why the risk remains small
Cercetătorii au fost atenți să contextualizeze rezultatele. Deși milioane de oameni din Statele Unite și din lume experimentează AVC-uri în fiecare an, majoritatea evenimentelor apar după vârsta de 65 de ani. Punctele procentuale adăugate la riscul asociat genotipului A1 sunt relevante din punct de vedere statistic, dar rămân modeste din perspectiva clinică; autorii afirmă că, în prezent, nu există un motiv pentru ca persoanele cu grupa A să solicite screening suplimentar exclusiv pe baza acestui fapt.
Acoperirea geografică și ancestrală este de asemenea importantă. Participanții proveneau din America de Nord, Europa, Japonia, Pakistan și Australia, dar doar aproximativ 35% erau de origine non-europeană. O diversitate mai mare în studii viitoare va fi esențială pentru a confirma cât de generalizabile sunt aceste asocieri la nivel global și pentru diferite populații ancestrale.
Pentru a compara efectele legate de vârstă, echipa a analizat și date provenind din aproximativ 9.300 de cazuri de AVC la persoane peste 60 de ani și aproximativ 25.000 de controale mai în vârstă. În acest grup cu debut tardiv, asocierea cu A1 nu a mai fost prezentă, consolidând ideea că AVC-urile precoce și cele tardive pot avea drivere biologice diferite.
Limitările studiului includ heterogenitatea diagnosticelor clinice, variațiile în metodele de genotipare între cohorte și potențialele confuziuni necontrolate. În plus, magnitudinea efectelor genetice identificate explică doar o fracțiune mică din variația totală a riscului de AVC precoce, ceea ce subliniază importanța integrării acestor date cu factorii de mediu și de stil de viață.
Implications for patients and clinicians
Pentru clinicieni, concluziile sunt în două sensuri: în primul rând, genetica poate dezvălui căi biologice care stau la baza bolii, sugerând ținte noi pentru cercetare și dezvoltarea de terapii; în al doilea rând, asocierile modeste la nivel populațional nu trebuie extrapolate precipitat la recomandări medicale individuale. Intervențiile bazate pe modificarea factorilor de risc — controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, managementul diabetului și tratamentul profilactic al dislipidemiei — rămân pilonii strategiilor de prevenție a AVC.
Coautorul Mark Gladwin (University of Maryland) a subliniat că această cercetare extinde înțelegerea noastră asupra factorilor de risc non-modificabili și oferă indicii mai degrabă decât directive clinice concrete. Sunt necesare studii funcționale care să identifice proteinele plasmatice sau procesele vasculare modificate de variantele ABO și pentru a evalua dacă aceste căi pot fi țintite prin intervenții farmacologice sau prin politici de sănătate publică.
Pentru pacienți, mesajul cheie este liniștitor: tipul de sânge poate influența ușor riscul, dar nu determină în mod inevitabil apariția unui AVC. Evaluarea riscului cardiovascular trebuie să rămână comprehensivă și să includă istoricul familial, hipertensiunea, fumatul, obezitatea, diabetul și factorii stilului de viață.
Next steps in research
- Replicate findings in more diverse populations to test consistency across ancestries.
- Perform functional studies to identify the proteins or cells affected by ABO variants.
- Explore whether combining genetic risk with established risk factors improves early-stroke prediction models.
Expert Insight
„Acest studiu este un exemplu clar al modului în care genetica ne poate îndruma către biologii pe care altfel le-am putea ignora”, spune Dr. Elena Moran, neurolog vascular și cercetător în genomică, care nu a fost implicată în articol. „Magnitudinile efectelor sunt modeste, dar semnalul ABO este reproductibil în cadrul mai multor trăsături vasculare. Înțelegerea legăturii moleculare dintre chimia grupelor sanguine și coagulare ar putea deschide noi strategii preventive — în special pentru adulții tineri, ale căror AVC-uri sunt frecvent determinate de tromboză și nu de acumularea de plăci.”
Where the evidence stands today
Studiul, publicat în Neurology în 2022, adaugă o piesă importantă la puzzle-ul ce privește AVC-ul precoce. Demonstrează faptul că diferențele moștenite, comune în genele grupelor sanguine, pot modifica ușor riscul de AVC la adulții tineri, probabil prin mecanisme legate de coagulare. Totuși, acesta reprezintă doar un prim pas: sunt necesare eșantioane mai largi, teste funcționale și o integrare clinică mai profundă înainte ca tipul de sânge să fie considerat parte a screening-ului de rutină pentru riscul de AVC.
Pe termen lung, combinarea datelor genetice (inclusiv varianta ABO) cu biomarkeri serici, imagistică vasculară și factori de mediu ar putea conduce la modele de predicție mai precise pentru AVC precoce. Astfel de modele ar putea permite intervenții personalizate pentru persoanele cu risc crescut și ar putea ghida testarea preventivă sau intervențiile farmaco-terapeutice specifice.
În concluzie, deși impactul individual al variantelor ABO asupra riscului de AVC este limitat, valoarea studierii acestor corelații constă în descoperirea de căi biologice și posibile ținte terapeutice. Pentru publicul larg, recomandările practice rămân aceleași: controlul factorilor de risc modificabili și informarea mediciilor despre istoricul familial și antecedentele personale relevant.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu