8 Minute
O nouă analiză leagă subgrupa sanguină A1 de un risc mai mare de AVC precoce
O analiză genetică amplă publicată în 2022 a constatat că persoanele a căror genom codifică subgrupa sanguină A1 au un risc ușor crescut de accident vascular ischemic înainte de vârsta de 60 de ani. Studiul a agregat date din mai multe cohorte internaționale și a comparat aproximativ 17.000 de persoane care au suferit un AVC între 18 și 59 de ani cu aproape 600.000 de controale fără AVC, identificând un semnal repetabil în apropierea genelor care determină grupele sanguine ABO.
Designul studiului și rezultate cheie
Cercetătorii au combinat date din 48 de studii genetice care acoperă America de Nord, Europa, Japonia, Pakistan și Australia. Toți participanții incluși în analiza primară aveau vârste între 18 și 59 de ani. O căutare genome-wide (GWAS) a evidențiat două regiuni genomice asociate cu debutul precoce al AVC-ului; una dintre aceste regiuni coincide cu locusul grupelor sanguine ABO, care codifică markerii moleculari de pe eritrocite ce definesc tipurile A, B, AB și O. Tipul sanguin este determinat parțial de antigenele ABO prezente pe suprafața celulelor roșii.
Analizele țintite ale variantelor ABO au arătat că indivizii al căror ADN indică varianta subgrupului A1 aveau aproximativ 16% risc mai mare de a suferi un AVC înainte de 60 de ani, comparativ cu persoanele care au alte genotipuri ABO. În schimb, purtătorii genotipului O1 au prezentat un risc redus cu aproximativ 12% pentru AVC-ul precoce. Autorii au subliniat că aceste riscuri relative sunt modeste: în termeni absoluți, probabilitatea crescută pentru o persoană individuală rămâne mică.
Investigatorii au comparat de asemenea asocierile genetice în cazul AVC-urilor cu debut timpuriu (<60 ani) cu un set de date care cuprindea cazuri de AVC la vârstnici (peste 60 de ani). Legătura dintre subgrupa A și riscul de AVC a slăbit și a devenit nesemnificativă în grupul de vârstă mai înaintată, sugerând existența unor mecanisme biologice diferite pentru accidentele vasculare ischemice la tineri față de cele tardive.
Context biologic și mecanisme posibile
Locusul ABO, coagularea și biologia vasculară
Locusul grupelor sanguine ABO a fost asociat anterior cu calcifierea arterelor coronare, infarctul miocardic și tromboembolismul venos (formarea cheagurilor în vene). Dovezile din laborator și epidemiologice indică faptul că variantele ABO pot influența nivelurile circulante ale unor factori de coagulare, interacțiunile plachetare și funcția celulelor endoteliale care căptușesc vasele de sânge. Aceste căi sunt mecanisme biologic plauzibile prin care un genotip de tip A ar putea crește ușor tendința la formare de cheaguri și, prin urmare, riscul de AVC ischemic, în special la adulți tineri, la care ateroscleroza extinsă este mai puțin frecventă ca factor primar.
Din punct de vedere molecular, unele studii au sugerat că antigenele ABO influențează stabilitatea și nivelurile factorului von Willebrand (vWF) și factorului VIII în plasma sanguină, doi regulatorii importanți ai hemostazei. Niveluri mai ridicate de vWF și factor VIII sunt asociate cu un risc spor de tromboză. În plus, variațiile ABO pot afecta glicozilarea proteinelor plasmatice și modul în care plachetele se aderă la endoteliu sau se agregă între ele. Toate acestea oferă căi biologice plauzibile pentru o legătură între subgrupa A1 și susceptibilitatea la evenimente ischemice trombotice.
Cu toate acestea, mecanismul concret rămâne neclar. Autorul principal al studiului, neurologul vascular Steven Kittner de la Universitatea din Maryland, a avertizat că «încă nu știm de ce tipul sanguin A ar conferi un risc mai mare. Probabil are legătură cu factorii de coagulare, cu plachetele și cu celulele care căptușesc vasele, dar mai sunt și alte proteine circulante implicate în formarea trombilor.» Această mărturie subliniază necesitatea unor investigații funcționale care să coreleze semnalele genetice cu modificări specifice în fiziologie.
Limitări, diversitatea populațională și contextul de sănătate publică
Deși eșantionul agregat a fost mare, doar în jur de 35% dintre participanți aparțineau unor populații non-europene, astfel că rezultatele necesită replicare și validare în cohorte mai diverse. Frecvența și impactul variantelor genetice pot varia între grupurile ancestrale, iar modul în care interacționează cu factori de mediu (cum ar fi dietă, predispoziție la fumat, acces la îngrijire) poate modifica valoarea predictivă a genotipului ABO la nivel populațional.
Incidența AVC-ului depinde foarte mult de vârstă: în Statele Unite aproape 800.000 de persoane suferă un AVC în fiecare an, iar aproximativ trei sferturi dintre aceste evenimente apar la persoane cu vârsta de 65 de ani sau peste. Riscul de AVC aproximativ se dublează la fiecare deceniu după 55 de ani, ceea ce pune într-o perspectivă utilă un plus relativ de 16% la adulții tineri — pentru majoritatea indivizilor, riscul absolut rămâne scăzut. Acest lucru e important pentru comunicarea riscului pacientului: statisticile relative pot suna alarmante dacă nu sunt puse în contextul probabilităților absolute și al prevalenței populaționale.
Autorii studiului, pe baza acestor considerente, nu recomandă screening suplimentar sau supraveghere medicală sporită bazate exclusiv pe tipul sanguin ABO. În schimb, ei solicită cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele prin care variantele ABO influențează coagularea și pentru a evalua dacă informația despre grupa sanguină ar putea, în viitor, să îmbunătățească predicția riscului individual atunci când este combinată cu alți markeri genetici și clinici, cum ar fi hipertensiunea, diabetul, dislipidemia sau istoricul familial de tromboză.
Perspective ale experților
Dr. Maria Santos, epidemiolog vascular la un centru medical universitar, a comentat implicațiile studiului: «Această cercetare este importantă pentru că evidențiază modul în care variațiile genetice comune pot modifica subtil profilurile de risc pentru afecțiuni grave precum AVC-ul. Mesajul practic pentru clinicieni rămâne neschimbat: atenția principală trebuie să rămână pe controlul tensiunii arteriale, tratarea diabetului, renunțarea la fumat și gestionarea altor factori de risc modificabili. Pentru cercetători, rezultatul indică coagularea și biologia vasculară ca domenii ce necesită studii funcționale suplimentare, pentru a stabili dacă pot apărea strategii de prevenție țintite.»
Pe lângă observațiile epidemiologice, experții subliniază că integrarea informațiilor genetice în practica clinică trebuie făcută cu precauție. Orice testare genetică care urmărește să îmbunătățească predicția riscului de AVC ar trebui evaluată nu doar pentru capacitatea sa de a stratifica riscul, dar și pentru cost-eficacitatea intervențiilor ce decurg din această cunoaștere și pentru impactul asupra deciziilor medicale și al rezultatelor pacientului.
Concluzie
Meta-analiza genetică din 2022 întărește dovezile conform cărora variația ereditară în locusul grupelor sanguine ABO, în special subgrupa A1, este asociată cu un risc moderat ușor crescut de AVC ischemic înainte de 60 de ani, în timp ce O1 pare să aibă un efect protector modest. Mărimile efectelor sunt mici și nu justifică modificări în screening-ul clinic bazate exclusiv pe grupa sanguină. Sunt necesare studii viitoare cu o reprezentare mai largă a ancestriei, precum și lucrări de laborator care să testeze mecanisme biologice concrete, pentru a stabili dacă genotipul ABO poate contribui semnificativ la strategiile personalizate de prevenție a AVC-ului.
În plan practic, informațiile privitoare la grupa sanguină pot rămâne mai utile în alte contexte medicale (transfuzie, compatibilitate) decât ca instrument primar de screening cardiovaskular. Cu toate acestea, înțelegerea aprofundată a modului în care variantele genetice comune, cum ar fi cele din locusul ABO, modulează procesele de coagulare și inflamație poate genera totuși beneficii pe termen lung: fie prin identificarea unor noi ținte terapeutice, fie prin integrarea inteligentă a datelor genetice în modele de predicție multifactoriale care să sprijine decizii preventive personalizate.
Pe măsură ce baza de date globale devine mai diversă și metodele funcționale avansează, vom putea determina mai clar valoarea clinică a includerii informației despre grupa sanguină în profilurile de risc pentru AVC. Până atunci, concentrarea pe factorii de risc modificați și pe accesul la îngrijire rămâne esențială pentru reducerea poverii globale a accidentelor vasculare cerebrale.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu