Revoluția Microbiomului și Importanța Crescută a Fibrei Alimentare

Revoluția Microbiomului și Rolul Central al Fibrei Alimentare

În ultimii ani, progresele științifice în domeniul microbiomului intestinal—comunitatea complexă de microorganisme care trăiesc în tractul nostru digestiv—au schimbat semnificativ modul în care înțelegem nutriția și sănătatea. Fibrele alimentare, odinioară neglijate, sunt acum recunoscute drept un element esențial pentru susținerea microbiomului intestinal și a stării generale de sănătate. Supranumită „noulă proteină”, fibra este tot mai des adăugată în diverse alimente pentru a susține sănătatea digestivă și echilibrul metabolic. Totuși, studii recente arată că nu toate tipurile de fibre oferă aceleași beneficii, mai ales în ceea ce privește controlul greutății.

Studiu de Referință: Beta-glucanul se Evidențiază Dintre Fibre

Un studiu din 2024 realizat pe șoareci de către cercetătorii de la Universitatea din Arizona și Universitatea din Viena a adus la lumină potențialul de slăbire al anumitor fibre alimentare. Cercetătorii au comparat mai multe suplimente de fibre, precum dextrina din grâu, pectina, amidonul rezistent și celuloza, și au descoperit că beta-glucanul, prezent din abundență în ovăz și orz, este deosebit de eficient în reducerea greutății și a masei de grăsime la șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Pe parcursul celor 18 săptămâni, doar șoarecii care au consumat beta-glucan au prezentat scăderi semnificative de greutate și grăsime, chiar dacă și celelalte fibre au modificat compoziția microbiomului intestinal.

„Fibrele sunt fără îndoială importante pentru sănătate, însă diversitatea lor face dificil de stabilit care tip sprijină cel mai eficient pierderea în greutate și echilibrul metabolic,” a explicat Frank Duca, cercetător biomedical la Universitatea din Arizona. „Scopul nostru a fost să identificăm cea mai benefică fibră pentru aceste obiective, oferind recomandări atât consumatorilor, cât și profesioniștilor din domeniul sănătății și industriei alimentare.”

Complexitatea Fibrelor: Solubile vs. Insolubile

Fibrele alimentare diferă nu doar ca sursă, ci și prin proprietățile lor fizice și chimice. Fibrele solubile, precum beta-glucanul din ovăz și dextrina din grâu, se dizolvă în apă și sunt rapid fermentate de bacteriile intestinale, generând metaboliți cu diverse efecte benefice pentru sănătate. Fibrele insolubile, cum este celuloza sau amidonul rezistent, nu se dizolvă în apă și contribuie în principal la creșterea volumului scaunului. Această distincție contează: deși fibrele servesc drept principală sursă de energie pentru microorganismele intestinale, cercetări recente sugerează că unele fibre solubile, precum beta-glucanul, pot avea efecte metabolice mai accentuate.

Elizabeth Howard, membră a echipei de cercetare, a subliniat: „Până acum, nu existau studii care să fi comparat sistematic mai multe tipuri de fibre în cadrul aceluiași grup pentru a evalua diferențele efectelor asupra greutății și metabolismului.”

Efectele Unice ale Beta-glucanului: Modificări ale Microbiomului și Beneficii Metabolice

Oferind diverse tipuri de fibre mai multor grupuri de șoareci, cercetătorii au descoperit că doar beta-glucanul creștea nivelul intestinal al bacteriilor din genul Ileibacterium—gen asociat anterior cu reducerea greutății la șoareci. Chiar înainte de 10 săptămâni de studiu, șoarecii care consumau beta-glucan prezentau scăderi evidente atât ale grăsimii cât și ale greutății corporale față de ceilalți.

Aceste rezultate au fost susținute de un experiment separat, în care făina de orz (bogată în beta-glucan) a dus la scădere în greutate și creșterea consumului energetic la rozătoare, independent de aportul caloric total. Studiul a remarcat și niveluri crescute de butirat—un acid gras cu lanț scurt benefic, produs prin descompunerea fibrei de către bacteriile intestinale—în intestinul șoarecilor care au consumat beta-glucan.

Rolul Butiratului și al GLP-1 în Reglarea Apetitului și a Greutății

Butiratul stimulează secreția peptidului glucagon-like 1 (GLP-1), hormon ce reglează apetitul și secreția de insulină. Acesta este același mecanism metabolic vizat de medicamente precum Ozempic, utilizate în tratamentul diabetului de tip 2 și obezității. „O parte din efectele benefice ale fibrei alimentare provin din stimularea producției de GLP-1, însă acesta este doar un aspect”, a subliniat Duca. „Butiratul pare să sprijine și funcționarea barierei intestinale și poate influența pozitiv alte organe, precum ficatul, dincolo de efectele asupra hormonilor intestinali.”

Implicații pentru Sănătatea Umană și Perspective de Viitor

Deși ultimele descoperiri provin din studii pe animale, aceste cercetări subliniază importanța unei abordări atente a suplimentării cu fibre alimentare. În Statele Unite, mai puțin de 5% dintre adulți consumă aportul recomandat zilnic de fibre (25–30 grame). Astfel, există o tendință de creștere a adăugării fibrei în alimente procesate și a utilizării suplimentelor de fibre. Noile dovezi arată însă că beneficiile fibrei alimentare depind de tipul și modul de formulare.

Sunt necesare mai multe studii pentru a confirma rezultatele la oameni, însă datele actuale sugerează că anumite tipuri de fibre, în special beta-glucanul, pot contribui la susținerea sănătății metabolice, la controlul greutății, precum și la îmbunătățirea sensibilității la insulină și a funcționării sistemului digestiv.

Concluzie

Câmpul tot mai vast al cercetării microbiomului intestinal și al metabolismului arată că fibra alimentară este mult mai mult decât un simplu balast—tipul și sursa ei influențează profund efectele asupra sănătății. Beta-glucanul din ovăz și orz se remarcă în studii pe animale prin efecte promițătoare de scădere în greutate și reglare a glicemiei, acționând posibil prin mecanisme similare cu cele ale medicamentului Ozempic. Pe măsură ce știința explorează conexiunile dintre fibre, microbiom și sănătatea umană, consumatorii și producătorii de alimente pot beneficia de înțelegerea faptului că nu toate fibrele sunt egale. Viitoarele studii clinice pe oameni vor fi esențiale pentru a valida aceste rezultate și pentru ajustarea recomandărilor privind alimentația optimă pentru sănătatea metabolică și gestionarea greutății.