6 Minute
Poate nicotina să ajute la ameliorarea ceții cerebrale din Long COVID?
Long COVID, o afecțiune definită prin simptome care persistă la mult timp după infecția inițială cu SARS-CoV-2, continuă să reprezinte o provocare atât pentru cercetători, cât și pentru profesioniștii din sănătate. Unul dintre cele mai debilitante simptome, resimțit de milioane de persoane la nivel global, este ceața cerebrală — termen ce descrie dificultăți cognitive precum pierderi de memorie, concentrare slabă și oboseală mentală. În căutarea unor noi soluții terapeutice, un candidat neașteptat a atras atenția: nicotina, cunoscută în principal ca ingredient în produsele pentru renunțarea la fumat, precum guma sau plasturii cu nicotină.
De ce a intrat nicotina în discuția despre Long COVID
Nicotina este folosită tradițional sub formă controlată pentru a sprijini renunțarea la fumat. Recent, însă, rapoarte anecdotice și cercetări inițiale sugerează că ar putea oferi o oarecare ameliorare a simptomelor neurologice asociate cu Long COVID, în special a ceții cerebrale și a oboselii. Un caz notabil, menționat de Slate, prezintă povestea unei femei care a observat îmbunătățiri semnificative la nivel cognitiv după ce a început să mestece gumă cu nicotină cu doză redusă. Deși mărturiile individuale nu constituie dovezi solide de eficacitate, experiența sa este în concordanță cu rezultatele unui mic studiu-pilot derulat în Germania.
Studiul-pilot german: Semnale timpurii promițătoare
În studiul preliminar desfășurat în Germania, patru pacienți cu simptome persistente de Long COVID au primit zilnic plasturi cu nicotină în doză mică. Remarcabil este faptul că toți au prezentat îmbunătățiri vizibile ale simptomelor, cum ar fi oboseala, slăbiciunea, dificultățile de respirație și intoleranța la efort, în doar șase zile. Cei care își pierduseră gustul sau mirosul și-au recapătat aceste simțuri complet în decurs de 16 zile. Din cauza numărului redus de participanți, cercetătorii avertizează că nu se pot trage concluzii generale, însă rezultatele sugerează necesitatea unor studii clinice de amploare pentru a explora mai departe utilizarea nicotinei în Long COVID.
Legătura neurologică dintre Long COVID și simptomele persistente
Long COVID afectează un procent semnificativ de persoane după o infecție cu COVID-19. În timp ce unele persoane se recuperează în câteva săptămâni, se estimează că între 3% și 5% — peste 2,8% din populația Marii Britanii — continuă să sufere de simptome luni sau chiar ani. Printre cele mai frecvente manifestări neurologice se numără ceața cerebrală, oboseala cronică și tulburările de dispoziție.
Cercetările actuale indică faptul că aceste simptome pot apărea din cauza mai multor factori, inclusiv inflamație persistentă, aport redus de oxigen către creier, afectarea vaselor de sânge și perturbarea barierei sânge-creier. Totuși, mecanismele exacte prin care Long COVID influențează funcția cognitivă sunt încă investigate intensiv.
Ipoteza acetilcolinei
O teorie importantă, analizată de echipa de cercetători germani, vizează acetilcolina, un neurotransmițător esențial pentru memorie, atenție și reglarea stărilor de spirit. Acetilcolina comunică prin intermediul unor receptori specializați (receptori nicotinici de acetilcolină) răspândiți în întreg sistemul nervos. Ipoteza sugerează că virusul COVID-19 ar putea perturba funcționarea acestor receptori, fie prin acțiune directă, fie prin reducerea eficienței semnalizării. Această disfuncție poate explica multe dintre simptomele cognitive și de dispoziție raportate la pacienții cu Long COVID.
De ce ar putea ajuta nicotina? Mecanisme și metode de administrare
Nicotina, principalul compus activ din produsele din tutun, se leagă și ea de aceiași receptori nicotinici de acetilcolină. Această proprietate deschide posibilitatea ca nicotina să poată restabili, cel puțin parțial, funcționarea normală a receptorilor, contracarând astfel interferența presupusă a virusului. Deși ipoteza conform căreia nicotina ar putea elimina direct virusul este pur speculativă și neconfirmată, efectele sale asupra acestor căi neuronale sunt de interes științific.
Pe piață există diverse terapii de substituție cu nicotină, incluzând plasturi, gumă, tablete și spray-uri nazale. Plasturii oferă o eliberare constantă de nicotină prin piele, evitând fluctuațiile rapide ale concentrației sanguine și, potrivit unor studii, reducând riscul de dependență. În schimb, guma și tabletele permit autoajustarea dozei, dar pot duce la creșteri rapide ale nivelului de nicotină în sânge.
Evaluarea efectelor cognitive ale nicotinei
Cercetările referitoare la influența nicotinei asupra performanței cognitive oferă rezultate mixte. Unele studii indică o ușoară îmbunătățire a atenției și vigilenței, însă impactul asupra memoriei și concentrării este inconstant. Cu atât mai mult, dovezile privind eficacitatea nicotinei în Long COVID sunt limitate, scoțând în evidență nevoia urgentă de cercetări clinice de amploare, dedicate acestei patologii.
Riscuri și aspecte de siguranță
Nicotina, chiar și în forme non-combustibile precum plasturii sau guma, nu este lipsită de risc pentru sănătate. Printre efectele adverse se numără greața, amețeala, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Pentru cei afectați de Long COVID care suferă de intoleranță la efort, stimularea cardiacă indusă de nicotină ar putea oferi beneficii, dar acest lucru trebuie monitorizat strict în cadru medical. Utilizarea pe termen lung, mai ales la persoane care nu au fumat niciodată, ridică îngrijorări privind dependența și riscurile cardiovasculare.
Prudența experților și alternative recomandate
Specialiștii din domeniul sănătății avertizează cu fermitate împotriva automedicației cu produse pe bază de nicotină pentru tratarea ceții cerebrale provocate de Long COVID sau a simptomelor asociate. Lipsa unor ghiduri standardizate de dozare, riscul de dependență și necunoașterea efectelor pe termen lung fac ca utilizarea necontrolată a nicotinei să fie riscantă. În schimb, se recomandă strategii validate precum creșterea treptată a activității fizice, alimentație echilibrată, evitarea tutunului și a alcoolului, odihnă suficientă, mindfulness și exerciții de stimulare cognitivă – metode menite să sprijine recuperarea neurologică.
Anumite medicamente experimentale, precum guanfacina asociată uneori cu N-acetilcisteina, sunt evaluate pentru posibila îmbunătățire a ceții cerebrale la pacienți selectați. Un studiu clinic a analizat și nicotina pentru tulburări cognitive ușoare la vârstnici, însă acest demers nu a vizat Long COVID. Având în vedere interesul crescând și rezultatele preliminare, este de așteptat ca noi studii riguroase să examineze siguranța și eficacitatea nicotinei în controlul simptomelor de Long COVID.
Concluzie
Posibilitatea ca terapiile cu nicotină să devină o opțiune pentru ameliorarea ceții cerebrale din Long COVID ilustrează complexitatea acestei afecțiuni și a eforturilor de tratament. Deși rapoartele anecdotice și studiile pilot semnalează un potențial beneficiu, nu există deocamdată suficiente dovezi privind eficacitatea, siguranța și mecanismele neurologice implicate. În prezent, folosirea terapiilor cu nicotină ar trebui restricționată la cadrul controlat al studiilor clinice. Din cauza provocării majore pe care o reprezintă Long COVID, cercetarea privind tratamentele farmacologice și opțiunile bazate pe stil de viață rămâne esențială pentru identificarea soluțiilor sigure și eficiente pentru cei care continuă să se confrunte cu efectele pe termen lung ale COVID-19.
Comentarii