9 Minute
Un nou review amplu publicat în The BMJ subliniază activitățile aerobice — mersul pe jos, ciclismul, înotul — ca strategie de exercițiu cea mai eficientă pentru ameliorarea durerii și refacerea mobilității la persoanele cu osteoartrita genunchiului. Mai jos veți găsi ce arată dovezile, cum se compară diferitele tipuri de exerciții și concluzii practice pentru pacienți și clinicieni. Textul include informații utile despre exerciții aerobice, fizioterapie și reabilitare pentru durerea de genunchi.
Un studiu recent din BMJ constată că exercițiile aerobice, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul sau înotul, reprezintă strategia cea mai eficientă pentru reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității la pacienții cu osteoartrita genunchiului. Credit: Shutterstock. Această concluzie este relevantă pentru pacienții care caută tratamente non-invazive, pentru fizioterapeuți care proiectează programe de reabilitare și pentru medicii care prescriu exerciții ca parte a managementului osteoartritei.
De ce contează: osteoartrita, funcția și viața cotidiană
Osteoartrita apare atunci când cartilajul care amortizează oasele se deteriorează, ceea ce duce la durere, tumefiere și limitare a mișcării. Genunchiul este una dintre articulațiile cele mai frecvent afectate — aproape 30% dintre adulții peste 45 de ani prezintă semne radiografice de osteoartrita de genunchi, iar aproximativ jumătate dintre aceștia raportează simptome semnificative care afectează activitățile zilnice. Întrucât osteoartrita este progresivă și comună, identificarea unor intervenții practice, accesibile și cu risc scăzut care îmbunătățesc durerea, mobilitatea și calitatea vieții reprezintă o prioritate de sănătate publică.
Impactul clinic al osteoartritei include dificultăți la urcatul scărilor, la mers pe distanțe mai mari, la statul prelungit în picioare și la activități casnice sau profesionale. De asemenea, durerea cronică de genunchi poate diminua aderarea la activitate fizică, favorizând un cerc vicios de scădere a capacității musculare și agravare a funcției. Prin urmare, intervențiile care pot preveni sau întârzia declinul funcțional — inclusiv programele de exerciții aerobice combinate cu antrenament de forță și exerciții de echilibru — au valoare semnificativă pentru sănătatea pe termen lung.
Ce a examinat review-ul: scop și metodologie
Cercetătorii au agregat date din 217 studii randomizate controlate (perioada 1990–2024) care au inclus 15.684 de participanți pentru a compara șase categorii de exerciții: aerobice, de forță (strengthening), flexibilitate, mind-body (de exemplu tai chi, yoga), neuromotor (echilibru și coordonare) și programe mixte. Au evaluat durerea, funcția fizică, performanța mersului și calitatea vieții la evaluări pe termen scurt (4 săptămâni), mediu (12 săptămâni) și lung (24 săptămâni). Calitatea studiilor a variat, astfel că rezultatele au fost notate folosind sistemul GRADE pentru a indica gradul de certitudine al dovezilor.
Metodologic, revizuirea a folosit meta-analiză și comparații în rețea (network meta-analysis) pentru a îmbina rezultatele din trialuri directe și indirecte, oferind o imagine comparativă a eficacității diferitelor tipuri de exerciții. Au fost luate în considerare variabile precum severitatea inițială a durerii, vârsta și comorbiditățile participanților. De asemenea, echipele de cercetare au examinat frecvența, intensitatea și durata intervențiilor — elemente esențiale în prescrierea exercițiilor pentru osteoartrita genunchiului.
Exercițiile aerobice au ieșit pe primul loc — dar și alte opțiuni ajută
În majoritatea rezultatelor și la toate intervalele de timp analizate, exercițiile aerobice au avut cea mai mare probabilitate de a fi terapia cea mai benefică. Dovezi cu certitudine moderată au indicat că activitatea aerobică a redus durerea pe termen scurt și mediu, a îmbunătățit funcția la evaluări pe termen scurt, mediu și lung și a crescut performanța mersului și calitatea vieții pe termen scurt și mediu. Aceasta sugerează că programele regulate de mers alert, ciclism staționar sau exerciții în apă pot produce beneficii percepute de pacienți relativ rapid.
Rezultatele subliniază faptul că exercițiile aerobice — în special cele cu impact redus — pot fi integrate ușor în rutina zilnică a pacienților. Mersul structurat, plimbările în ritm alert, programe de ciclism pe ergometru sau exerciții în piscină (aquatic therapy) furnizează stimulare cardiovasculară, îmbunătățesc rezistența și pot avea efect analgezic prin mecanisme fiziologice și psihologice (reducere a sensibilității la durere, îmbunătățirea stării de spirit și a calității somnului).
Alte tipuri de exerciții au oferit beneficii țintite: rutinele mind-body probabil produc câștiguri mari pe termen scurt în ceea ce privește funcția fizică și controlul durerii prin componente de conștientizare corporală, respirație și mișcări blânde; antrenamentul neuromotor pare deosebit de eficace pentru îmbunătățirea mersului și a echilibrului pe termen scurt; iar programele de forță sau mixte sunt probabil eficiente pentru creșterea funcției la evaluarea pe termen mediu. Implicația practică este că exercițiile aerobice trebuie prioritizate atunci când obiectivele principale sunt reducerea durerii și creșterea capacității funcționale, însă abordările complementare (fizioterapie, antrenament de forță, exerciții de echilibru, yoga sau tai chi) adaugă valoare și pot personaliza planul terapeutic în funcție de nevoile pacientului.
Securitate și limitări ale studiilor de reținut
Este important de menționat că niciuna dintre intervențiile de exercițiu nu a produs mai multe evenimente adverse de siguranță decât grupurile de control, ceea ce susține ideea că exercițiul este o terapie cu risc scăzut pentru majoritatea pacienților cu osteoartrita genunchiului. Totuși, autorii au avut rezerve: multe comparații au fost indirecte (comparând intervenții printr-un cadru de rețea), datele pe termen lung au fost limitate pentru unele rezultate, iar efectele provenite din studii mici ar putea influența rezultatele pe termen scurt.
Aceste limitări înseamnă că dimensiunea exactă a efectului (cât de mult scade durerea sau cât se îmbunătățește viteza de mers, de exemplu) trebuie interpretată cu prudență. În practică, clinicienii ar trebui să combine dovezile generale care favorizează programele aerobice cu evaluarea individuală a pacientului — incluzând comorbidități, preferințe, acces la resurse (piscină, bicicletă staționară, program de fizioterapie) și bariera la aderență. Securitatea rămâne un element-cheie: monitorizarea efectelor adverse minore (disconfort temporar sau tuse musculară) și ajustarea progresiei exercițiilor pot minimiza riscurile.
Cum să utilizați aceste dovezi în practică
Pentru majoritatea pacienților cu osteoartrita genunchiului, activitatea aerobă structurată — mers alert, ciclism staționar sau exerciții în piscină — poate fi un tratament de primă linie accesibil. Este recomandat să se înceapă progresiv: frecvență și durată mici, intensitate adaptată la durere și condiția fizică, și creștere graduală. Exercițiul aerobic ar trebui individualizat: pentru un pacient cu durere de genunchi severă, sesiunile în apă sau mersul pe suprafețe plane pot fi preferate, iar pentru persoane cu toleranță mai bună pot fi introduse intervale de intensitate mai ridicată.
Combinarea exercițiilor aerobice cu antrenament de forță (pentru cvadriceps și musculatura șoldului) și cu exerciții de echilibru oferă o abordare multimodală ce abordează mecanisme diferite ale disfuncției: forța musculară susține articulația și reduce solicitarea, echilibrul scade riscul de căderi iar activitatea aerobă îmbunătățește rezistența și reduce durerea. În contextul fizioterapiei, programele supravegheate pot optimiza tehnica, progresia și aderența — elemente esențiale pentru rezultate pe termen lung.
Dacă exercitiile aerobice nu sunt fezabile din cauza comorbidităților (de exemplu boli cardiovasculare severe), limitărilor funcționale sau a unor bariere de mediu, alternative structurate precum exercițiile de forță sau programele aquatic-based pot oferi beneficii semnificative. Planul terapeutic trebuie stabilit împreună cu pacientul, ținând cont de obiective realiste, resurse disponibile și preferințe personale pentru a asigura continuitatea și succesul pe termen lung.
Sfaturi practice pentru pacienți
- Începeți cu sesiuni scurte și frecvente (10–15 minute), creșterea duratei înaintea intensității. Aceasta favorizează aderența și reduce riscul de exacerbare a durerii.
- Prioritizați opțiunile aerobice cu impact scăzut (ciclism, înot, exerciții în apă) dacă durerea de genunchi crește semnificativ la mers. Aceste variante reduc încărcarea articulației și permit antrenament cardiovascular eficient.
- Combinați exercițiile aerobice cu antrenamentul de forță țintit pentru cvadriceps și mușchii șoldului, deoarece un sistem muscular mai puternic sprijină articulația genunchiului și îmbunătățește stabilitatea.
- Căutați programe supravegheate sau intervenții de fizioterapie când durerea sau restricțiile de mobilitate împiedică inițierea exercițiilor. Fizioterapeutul poate adapta intensitatea, corecta tehnica și oferi strategii de gestionare a durerii.
Expert Insight
„Acest review sintetizează decenii de date din trialuri într-un mesaj clar: mențineți-vă activi, în special prin activitate aerobică,” spune Dr. Laura Mendes, reumatolog clinic fictiv și cercetător în domeniul exercițiului. „Exercițiile aerobice îmbunătățesc nu doar scorurile de durere, ci și mobilitatea din viața reală — viteza de mers, echilibrul și independența. Clinicienii ar trebui să le prescrie ca pe orice alt tratament bazat pe dovezi, cu adaptări la nevoile fiecărui pacient.”
În ansamblu, dovezile susțin exercițiile aerobice drept o intervenție principală, sigură și practică pentru reducerea durerii și îmbunătățirea funcției în osteoartrita genunchiului. Furnizorii de servicii medicale și pacienții care prioritizează programe aerobice consistente și adaptabile sunt susceptibili să observe beneficii măsurabile în activitățile cotidiene și în calitatea vieții. Integrarea acestor recomandări în planurile de tratament și educația pacientului poate contribui la o gestionare mai eficientă a durerii de genunchi, la reducerea dizabilității și la promovarea sănătății pe termen lung.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu