5 Minute
O descoperire surprinzătoare pe planul abisal
Pacificul adânc de lângă California a oferit trei specii de pești-melc necunoscute până acum, colectate de la adâncimi zdrobitoare între 3.268 și 4.119 metri (10.722–13.514 picioare). Cea mai remarcabilă din punct de vedere vizual este așa-numita pește-melc cu denivelări, Careproctus colliculi, o creatură roz, cu proeminențe, corp voluminos asemănător unui mormoloc și ochi mari care au atras atenția publicului. Alte două specii — peștele-melc întunecat, Careproctus yanceyi, și peștele-melc elegant, Paraliparis em — au fost documentate în același context.
Cercetătorii au recuperat exemplarele folosind vehiculul operat de la distanță Doc Ricketts, permițându-le să examineze morfologia, țesuturile și materialul genetic. Mostrele colectate extind cunoștințele despre familia Liparidae și furnizează date de referință privind fiziologia și ecologia animalelor care trăiesc în zona abisală.
Biologie, comportament și context științific
Peștii-melc aparțin familiei Liparidae și sunt denumiți după discul adeziv de pe partea ventrală. În ape puțin adânci, discul este folosit pentru a se prinde de stânci sau de alge; la mare adâncime, s-ar putea să servească pentru ancorare pe fundul mării sau pentru a se agăța de alte animale, precum crabii. Aceste adaptări ilustrează cum o singură caracteristică anatomică poate susține comportamente diverse în diferite zone ecologice.
Zone și terminologie
Speciile nou descoperite au fost găsite în zona abisală, o parte a oceanului definită, în mod obișnuit, între 3.000 și 6.000 de metri sub nivelul mării. Cercetătorii o compară cu zona batială (aproximativ 200–3.000 metri) și zona hadală (șanțuri sub 6.000 metri). Fiecare zonă prezintă regimuri distincte de presiune, temperatură și lumină, iar organismele dezvoltă adaptări fiziologice și genetice corespunzătoare.
Descoperirea susține ideea că peștii-melc sunt mai răspândiți la adâncimi abisale decât s-a documentat anterior. Eșantionarea limitată la aceste adâncimi înseamnă că multe specii probabil rămân nedescrise, iar chiar și o expediție mică, dar țintită, poate genera progrese taxonomice semnificative.
Detalii ale misiunii și rolul tehnologiei
Expediția, condusă de echipe din mai multe instituții, a folosit ROV-ul Doc Ricketts pentru a colecta exemplare și imagini video de pe fundul mării. Vehiculele operate de la distanță extind raza de acțiune a oamenilor în medii extreme, permițând eșantionări precise și imagistică de înaltă definiție fără a expune oameni la condiții de presiune periculoasă. Capacitatea de a captura organisme întregi intacte este esențială pentru taxonomie, iar conservarea țesuturilor permite secvențiere genomică pentru a încadra noile specii în context evolutiv.
Descoperiri cheie și implicații
Dincolo de denumirea unor specii noi, misiunea oferă informații despre distribuție, asociații de habitat și posibile trăsături ale ciclului de viață ale Liparidae care trăiesc adânc. Documentarea biodiversității adânci stabilește un punct de referință în raport cu care pot fi măsurate schimbările viitoare de mediu. După cum a subliniat biologa marină Mackenzie Gerringer de la SUNY Geneseo, descoperirea celor trei specii noi de pești-melc evidențiază cât de mult rămâne necunoscut despre viața de pe Pământ și valoarea explorării motivate de curiozitate.
Munca informează, de asemenea, conversațiile despre conservare și politici. Interesul industriei pentru mineritul în mare adâncime pentru materiale precum cobaltul și potențiale exploatări pentru hidrogen crește necesitatea unor inventare ecologice solide. Cercetătorul de la Monterey Bay Aquarium Research Institute, Steven Haddock, care a condus expediția, a subliniat că documentarea biodiversității este critică pentru detectarea schimbărilor în aceste ecosisteme și pentru evaluarea posibilelor impacturi umane.
Tehnologii conexe și perspective viitoare
Progresele în ROV-uri, vehicule autonome subacvatice, imagistică la mare adâncime și eșantionarea ADN-ului ambiental vor accelera descoperirea și monitorizarea faunei abisale. Combinarea taxonomiei tradiționale bazate pe specimene cu instrumente genomice și monitorizare de durată lungă va clarifica arealurile speciilor, reziliența la perturbări și rolurile ecologice.
Perspectiva unui expert
Dr. Elena Mora, ecolog marin de adâncime la University of Washington, comentează: "Fiecare specie nou descrisă din abis umple un gol în înțelegerea noastră despre cum supraviețuiește viața sub presiune extremă și resurse alimentare reduse. Aceste descoperiri nu sunt doar curiozități; sunt puncte de date care ne ajută să modelăm funcționarea ecosistemelor adânci și să evaluăm vulnerabilitatea la amenințări emergente."
"Dacă nu am fi lansat un ROV capabil de colectare precisă, aceste specii ar fi putut rămâne necunoscute decenii la rând," a adăugat ea, notând că investițiile continue în tehnologia pentru adâncuri și în taxonomie sunt esențiale.
Concluzie
Identificarea a trei specii noi de pești-melc în Pacificul abisal evidențiază atât biodiversitatea bogată a mediilor de mare adâncime, cât și importanța uneltelor moderne de explorare. Prin documentarea speciilor precum Careproctus colliculi, Careproctus yanceyi și Paraliparis em, oamenii de știință consolidează cunoștințele de bază necesare pentru a monitoriza schimbările de mediu și pentru a informa decizii politice durabile legate de resursele din adâncuri. Explorarea continuă, însoțită de studii genomice și ecologice, va fi necesară pentru a cartografia adevărata diversitate și semnificație ecologică a vieții din cele mai adânci spații ale oceanului.
Sursa: bioone
Comentarii