7 Minute
Sumar și descoperire cheie
O analiză longitudinală realizată de University of California, Davis arată că adulții care raportează un simț mai puternic al scopului în viață au aproximativ cu 28% mai mic risc de a dezvolta tulburări cognitive, inclusiv tulburare cognitivă ușoară și demență. Publicat în The American Journal of Geriatric Psychiatry, studiul a urmărit peste 13.000 de persoane cu vârsta de 45 de ani și peste, pe o perioadă de până la 15 ani, controlând factori precum nivelul de educație, simptomele depresive și factorii genetici de risc precum alela APOE4.
Cercetarea se adaugă la dovezile tot mai numeroase că bunăstarea psihologică este o componentă importantă a îmbătrânirii sănătoase. Regiunile denumite Blue Zones, unde oamenii trăiesc frecvent până la vârste înaintate, au legat de mult timp sensul vieții de longevitate; această nouă lucrare sugerează că scopul în viață poate proteja și sănătatea cognitivă.
Context științific și designul studiului
Autorii au folosit date din Health and Retirement Study, o cohortă reprezentativă la nivel național finanțată de National Institute on Aging. Toți participanții au început studiul cu funcție cognitivă normală. Bunăstarea psihologică a fost evaluată folosind un sub-scor de șapte itemi adaptat din Ryff Measures of Psychological Well-Being. Respondenții au evaluat afirmații precum 'Sunt o persoană activă în punerea în practică a planurilor pe care mi le stabilesc' și 'Am un sentiment de direcție și scop în viața mea' pe o scară în șase trepte, de la foarte de acord la foarte dezacord. Scorurile au fost mediate pentru a obține un indice al scopului cuprins între 1 și 6, valorile mai mari reflectând un sentiment mai puternic al scopului.
Starea cognitivă a fost evaluată la fiecare doi ani printr-o evaluare telefonică validată. Abordarea analitică a controlat vârsta, nivelul de educație, simptomele depresive, antecedentele rasiale și etnice și prezența variantei genetice APOE4, un factor de risc bine stabilit pentru boala Alzheimer.
Rezultate cheie și interpretare
Participanții cu scoruri mai mari pentru scop au avut aproximativ cu 28% mai puține șanse de a dezvolta tulburări cognitive pe parcursul perioadei de urmărire. Asociația protectoare a fost observată în toate grupurile rasiale și etnice și a rămas semnificativă statistic după ajustarea pentru confondori măsurați. Cercetătorii au constatat, de asemenea, o întârziere modestă a debutului mediu al declinului cognitiv pentru cei cu un scor mai mare al scopului — aproximativ 1,4 luni mai târziu pe o fereastră de observație de opt ani, când vârsta, educația, simptomele depresive și riscul genetic au fost luate în considerare. Deși această întârziere este mică în comparație cu studiile clinice ale medicamentelor care modifică boala, efectul este remarcabil deoarece sentimentul de scop este accesibil, cu risc scăzut și modificabil prin intervenții de stil de viață și psihosociale.
Voluntarii rămân activi la UC Davis Arboretum. Un studiu nou arată că persoanele care au raportat un nivel mai ridicat al scopului în viață aveau cu aproximativ 28% mai puține șanse de a dezvolta tulburări cognitive. Cercetarea evidențiază că bunăstarea psihologică poate juca un rol crucial în îmbătrânirea sănătoasă. Credit: UC Davis Health
Efectul protector este în acord cu teoriile rezervelor cognitive și ale rezilienței: resursele psihologice și sociale pot ajuta creierul să tolereze mai bine patologia asociată vârstei și să-și mențină funcția mai mult timp. Studiul nu demonstrează cauzalitate, dar dimensiunea sa, urmărirea pe mai mulți ani și controlul pentru principalii confounderi întăresc argumentul pentru o legătură semnificativă între scop și cogniție.
Metode, avertismente și limitări
Punctele forte ale analizei includ eșantionul mare, reprezentativ la nivel național, și perioada lungă de urmărire. Limitările includ dependența de măsuri autoreportate ale scopului, lipsa de informații detaliate despre activitățile specifice care le ofereau participanților un sens și designul observațional, care nu poate stabili în mod definitiv cauză și efect. Screening-ul cognitiv telefonic este un instrument practic pentru cohortele mari, dar este mai puțin detaliat decât bateriile neuropsihologice față-în-față sau diagnosticele bazate pe biomarkeri.
Cercetătorii menționează că lucrări anterioare identifică surse diverse de scop, uneori numite 'ikigai', inclusiv familie și îngrijire, continuitatea muncii sau voluntariatul, practica spirituală, obiective personale precum hobby-urile și învățarea, și ajutorul oferit altora prin servicii sau advocacy. Studiul actual nu a separat care dintre aceste căi au fost cele mai protectoare.
Implicații și direcții viitoare
Rezultatele sugerează că bunăstarea psihologică ar trebui luată în considerare alături de factorii biologici și de stil de viață în reducerea riscului de demență. Comparativ cu intervențiile farmacologice care pot fi costisitoare și pot avea efecte adverse, strategiile de dezvoltare a scopului în viață pot oferi un complement accesibil la abordările de sănătate publică. Viitoare studii randomizate ar putea testa dacă intervențiile concepute pentru a crește scopul în viață încetinesc declinul cognitiv sau reduc incidența demenței, iar studiile mecanistice ar putea explora căi biologice precum fiziologia stresului, inflamația, implicarea socială și conectivitatea neuronală.
Perspective de expert
Dr. Maya R. Alvarez, PhD, gerontolog și comunicatoare științifică, oferă următoarea perspectivă: 'Acest studiu evidențiază interacțiunea dintre minte și creier pe parcursul vieții. Scopul influențează comportamentele zilnice — interacțiunea socială, activitatea fizică, somnul și răspunsul la stres — toate afectând sănătatea creierului. Deși trebuie să fim precauți în a deduce cauzalitatea din date observaționale, valoarea pentru sănătatea publică este clară: consolidarea implicării semnificative este o strategie ieftină, cu risc scăzut și cu posibile beneficii cognitive.'
Sugestii practice
Pentru persoanele care doresc să cultive un scop, abordările susținute de dovezi includ voluntariat structurat, roluri de mentorat, stabilirea de obiective și învățarea de noi abilități, implicarea în grupuri spirituale sau comunitare și prioritizarea relațiilor. Clinicienii și programele comunitare pot încorpora evaluări și intervenții orientate spre scop în îngrijirea de rutină a adulților de vârstă mijlocie și vârstnici.
Concluzie
Analiza UC Davis leagă un scor auto-raportat mai mare pentru scopul în viață de un risc substanțial mai scăzut de tulburare cognitivă ulterioară, după ajustarea pentru multiple variabile demografice, psihologice și genetice. Deși este observațională, rezultatele întăresc rolul bunăstării psihologice în îmbătrânirea sănătoasă și indică dezvoltarea scopului ca o strategie promițătoare și cu cost redus pentru susținerea rezilienței cognitive. Cercetări ulterioare, inclusiv trialuri de intervenție și studii mecanistice, vor fi necesare pentru a determina dacă creșterea scopului poate reduce în mod cauzal riscul de demență și pentru a identifica cele mai eficiente modalități de a cultiva un sens durabil în populații diverse.
Sursa: scitechdaily
Comentarii