6 Minute
Rezumat și concluzie principală
Bacterii care locuiesc în mod obişnuit în cavitatea bucală au fost detectate în interiorul plăcilor aterosclerotice din arterele coronare, iar prezența lor este puternic asociată cu boală coronariană severă și infarct miocardic fatal, conform unui nou studiu condus de cercetători de la Universitatea Tampere din Finlanda. Cercetarea a analizat plăci arteriale de la peste 200 de pacienți cu boală coronariană și a găsit dovezi de ADN bacterian și structuri microbiene în nucleele plăcilor, sugerând un rol direct potențial al bacteriilor orale în destabilizarea și ruptura plăcii.
Designul studiului și context științific
Ateroscleroza — acumularea progresivă de grăsimi, colesterol, calciu și resturi celulare pe pereții arteriali — rămâne o cauză principală a infarctului miocardic. De zeci de ani, studiile epidemiologice au corelat sănătatea orală precară și bolile parodontale cu un risc cardiovascular crescut, dar o legătură mecanistică clară a rămas dificil de stabilit.
Pentru a investiga dacă microbii orali colonizează plăcile coronare, echipa de cercetare a colectat ateromuri coronariene din două grupuri: 121 de persoane care au suferit deces subit și 96 de pacienți supuși intervenției chirurgicale pentru îndepărtarea plăcilor obstructive. Mostrele au fost examinate folosind reacția de polimerizare în lanț cantitativă (qPCR) pentru detectarea ADN-ului microbian, imunohistochimie pentru localizarea proteinelor și toxinelor microbiene și transcriptomică pentru măsurarea expresiei genice microbiene și a gazdei în țesut.
Aceste tehnici moleculare și histologice complementare au evidențiat biofilme bacteriene — comunități structurate de microbi înconjurate de o matrice extracelulară protectoare — încorporate în nucleul lipidic al multor plăci. Streptococii viridans, un grup de streptococi orali frecvent întâlniți în biofilmele dentare și în orofaringe, au fost linia cel mai frecvent detectată, prezentă în aproximativ 42% din plăci în ambele serii de probe (42,1% în plăcile deceselor subite; 42,9% în plăcile chirurgicale).
Descoperiri, interpretare și mecanisme potențiale
Imaginile microscopice și semnăturile moleculare au indicat că biofilmele bacteriene erau localizate adânc în nucleele plăcilor, posibil protejate de supravegherea imună obișnuită. Investigatorii raportează o corelație puternică între prezența bacteriilor orale și rezultatele clinice: ateroscleroză avansată, deces din cauze cardiovasculare și infarct miocardic — în special cazurile asociate cu ruptura plăcii.
Mecanismul propus este că biofilmele bacteriene adormite din placă pot rămâne clinic silențioase până când un stresor secundar — precum o infecție sistemică, virusuri respiratorii, modificări metabolice induse de dietă sau creșteri ale hormonilor de stres precum norepinefrina — provoacă inflamație locală. Acea inflamație ar putea slăbi capacul fibros sau destabiliza nucleul lipidic, precipitando ruptura plăcii și tromboza coronariană acută.
Așa cum afirmă autorii studiului: "Trecerea de la un aterom coronarian cu nucleu moale stabil la o placă coronariană vulnerabilă, predispusă la ruptură, poate fi contribuită de o infecție bacteriană cronică sub forma unui biofilm adormit care colonizează nucleul lipidic și peretele ateromului și scapă de detectarea imună." Lucrarea deschide căi pentru diagnostic și prevenție axate pe factorii microbieni ai vulnerabilității plăcii.
Un biofilm bacterian (roșu) găsit în interiorul unei plăci din artera coronară. (Grupul de cercetare al lui Pekka Karhunen/Universitatea Tampere)
Implicații pentru prevenire, diagnostic și cercetări viitoare
Dacă aceste rezultate vor fi replicate și extinse, ele ar putea remodela strategiile de prevenție cardiovasculară prin integrarea microbiologiei orale și a abordărilor antimicrobiene sau direcționate împotriva biofilmelor în evaluarea riscului. Studiile viitoare trebuie să răspundă unor întrebări critice: cum translocă microbii orali din gură în țesutul arterial; ce specii sau tulpini sunt cele mai patogene în plăci; ce factori ai gazdei permit persistența biofilmului; și care sunt declanșatorii care transformă biofilmele adormite în leziuni active și inflamatorii.
Diagnosticul ar putea evolua pentru a include screening molecular al ADN-ului bacterian circulant sau biomarkeri ai activității biofilmului, în timp ce intervențiile preventive ar putea pune accent pe igiena orală îmbunătățită, tratamentul parodontal și terapii antimicrobiene sau anti-biofilm țintite. Este important faptul că studiul întărește mesajul de sănătate publică că sănătatea orală face parte integrantă din sănătatea cardiovasculară.
Perspectivă expertă
Dr. Emma Rhodes, cercetător în microbiomul cardiovascular (ficțională), comentează: "Acest studiu oferă dovezi moleculare convingătoare că microbii orali pot locui în nucleele plăcilor. Deși causalitatea necesită investigații suplimentare, datele sugerează că ar trebui să tratăm infecțiile orale ca pe un factor de risc cardiovascular modificabil. Viitoarele studii randomizate care testează tratamentul parodontal și terapiile direcționate împotriva biofilmului vor fi esențiale pentru a determina beneficiul clinic."
Perspectiva ei subliniază un traseu pragmatic de urmat: integrarea îngrijirii dentare în managementul riscului cardiovascular și promovarea cercetării translaționale pentru a trece de la asociere la intervenție.
Concluzie
Studiul Universității Tampere adaugă dovezi moleculare și histologice semnificative care leagă bacteriile orale — în special streptococii viridans — de plăci coronare vulnerabile și de infarcte miocardice fatale. Prin identificarea biofilmelor bacteriene adormite în centrul leziunilor aterosclerotice, cercetarea evidențiază o intersecție potențial acționabilă între sănătatea dentară, microbiologie și cardiologie. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma relația de cauzalitate, a cartografia căile de transmisie și a evalua strategii preventive sau terapeutice care țintesc biofilmele microbiene pentru a reduce povara evenimentelor coronariene acute.
Sursa: sciencealert
Comentarii