6 Minute
Avantajul costier: proximitatea oceanului și longevitatea
Locuirea la câteva zeci de mile de ocean pare a fi asociată cu o speranță de viață mai mare, conform unei analize ample realizate în SUA. Studiul, condus de cercetători de la The Ohio State University și publicat în Environmental Research, a comparat estimările speranței de viață pentru peste 66.000 de unități de recensământ din SUA și a evaluat rezultatele în raport cu proximitatea la diferite tipuri de „spațiu albastru” — ocean, golf, râuri și lacuri interioare mari. Credit: Shutterstock
Cercetătorii au observat că locuitorii aflați la aproximativ 30 de mile de o linie de coastă tind să depășească media națională a speranței de viață, în timp ce persoanele din multe cartiere urbane alăturate unor ape interioare considerabile (definite în studiu ca corpuri de apă mai mari de patru mile pătrate) nu au prezentat același avantaj de longevitate. Comunitățile rurale din apropierea apei uneori împărtășeau unele dintre beneficiile costiere, însă avantajul cel mai clar s-a observat în rândul populațiilor de coastă.
Metode și constatări cheie
Echipa a analizat date demografice și estimări ale speranței de viață pentru zeci de mii de unități de recensământ, controlând contextul urban versus rural și proximitatea la apă. Constatările principale se pot rezuma astfel:
- Rezidenții de coastă au prezentat în general o speranță de viață mai mare decât media — adesea cu mai mult de un an peste media SUA de aproximativ 79 de ani din setul de date.
- Locuitorii urbani care trăiesc în apropierea marilor râuri și lacuri interioare au avut frecvent estimări ale speranței de viață ușor mai scăzute, în jurul sau puțin sub 78 de ani.
- Rezidenții rurali aflați lângă apă uneori au înregistrat avantaje de longevitate similare cu cele costiere, ceea ce sugerează că contextul local contează.
Autorul principal Jianyong "Jamie" Wu și colegii săi atribuie avantajul costier unei constelații de factori de mediu și socio-economici, mai degrabă decât unei singure cauze.
Mecanisme posibile: mediu, economie și stil de viață
Analiza evidențiază mai mulți factori plauzibili care contribuie la efectul costier. Zonele de coastă au, de regulă, extreme de temperatură mai blânde și mai puține zile foarte fierbinți, calitate mai bună a aerului ambiental, acces mai mare la activități în aer liber și, adesea, infrastructură de transport superioară. În multe comunități de coastă, venituri medii mai ridicate și o susceptibilitate mai mică la secetă se corelează, de asemenea, cu rezultate de sănătate populațională mai bune.
De ce apele interioare urbane pot fi diferite
În schimb, zonele urbane adiacente apelor interioare pot înfrunta poluare concentrată, risc crescut de inundații în anumite contexte, mai puține spații sigure sau atractive pentru activitate fizică și pete de sărăcie. Acești determinanți sociali și de mediu nefavorabili sunt susceptibili să contrabalanseze orice beneficii potențiale ale proximității la apă.
Studii anterioare care leagă expunerea la „spații albastre” de sănătate au raportat creșterea activității fizice, prevalență mai scăzută a obezității și îmbunătățiri ale indicatorilor cardiovasculari la persoanele care trăiesc aproape de apă. Acest studiu nou este printre primele care testează sistematic modul în care aceste asocieri se traduc în diferențe de speranță de viață în funcție de tipul corpului de apă și de configurația cartierului.
Implicații pentru sănătatea publică și planificarea urbană
Rezultatele indică domenii de intervenție pentru politici și planificare. Îmbunătățirea calității aerului, crearea de acces sigur la malurile apei, investițiile în infrastructura pentru transport activ și recreere și abordarea inegalităților socio-economice ar putea ajuta comunitățile de lângă ape interioare să valorifice o parte din câștigurile de sănătate observate la coaste. În mod similar, planificarea rezilienței costiere care reduce riscul de inundații și protejează ecosistemele poate contribui la păstrarea avantajelor de longevitate existente.
Expertiză
Dr. Lena Ramirez, epidemiolog de mediu (ficțională), spune: "Acest studiu subliniază că spațiile albastre nu sunt uniform benefice. Randamentul pentru sănătate depinde de calitatea mediului local, resursele sociale și infrastructură. Brizele marine pot ajuta, dar fără aer curat, rute sigure pentru mers și investiții echitabile, simpla locuire pe litoral nu garantează o sănătate mai bună."
Dr. Ramirez recomandă ca planificatorii municipali să prioritizeze accesul echitabil la maluri curate și sigure și să integreze reziliența climatică pentru a preveni ca inundațiile și poluarea să submineze câștigurile de sănătate.
Contextul cercetării și pașii următori
Studiul contribuie la explicarea unor parți din tendințele divergente ale speranței de viață observate în Statele Unite în comparație cu alte țări cu venituri ridicate, unde determinanții sociali și expunerile complexe la mediu interacționează diferit. Autorii menționează că este necesară cercetare suplimentară pentru a demonta relația cauză-efect — de exemplu, dacă persoanele mai sănătoase sunt mai predispuse să se mute în zone costiere sau dacă locuirea la coastă produce beneficii fiziologice măsurabile în timp.
Lucrările viitoare ar putea folosi date longitudinale la nivel individual, monitorizare a calității aerului și măsuri fine ale activității fizice și condițiilor sociale pentru a identifica cele mai eficiente intervenții.
Concluzie
Proximitatea oceanului este asociată cu o speranță de viață ușor mai mare în SUA, în timp ce viața urbană în apropierea marilor ape interioare nu conferă automat același beneficiu. Rezultatele sugerează că condițiile de mediu, factorii socio-economici și infrastructura locală determină dacă spațiile albastre se traduc în vieți mai lungi. Factorii de decizie și planificatorii care urmăresc să folosească malurile apei pentru îmbunătățirea sănătății publice ar trebui să combine protecția mediului, investițiile echitabile și planificarea pentru reziliență pentru a valorifica potențialul beneficiilor oferite de spațiile albastre.
Sursa: sciencedaily
Comentarii