4 Minute
Cât de des ai o mișcare intestinală nu este doar o rutină personală – ci poate reprezenta un indicator important al stării generale de sănătate. Un studiu publicat în iulie 2024 oferă o perspectivă nouă asupra legăturii dintre frecvența scaunelor și riscul de apariție a unor boli cronice, bazându-se pe analize demografice, metabolice și genetice pentru o înțelegere aprofundată.
Context științific: Studiul microbiomului intestinal Cercetarea, realizată de specialiștii de la Institute for Systems Biology (ISB) împreună cu Universitatea din Washington, a analizat 1.425 de participanți în general sănătoși. Excluzând persoane cu boli renale, sindrom de colon iritabil (IBS) sau boala Crohn, echipa a urmărit să reflecte variațiile normale ale obiceiurilor intestinale. Fiecare participant a raportat frecvența săptămânală a mișcărilor intestinale, clasificată în patru categorii:
• Constipație: 1–2 mișcări intestinale pe săptămână • Frecvență normală mică: 3–6 pe săptămână • Frecvență normală ridicată: 1–3 pe zi • Diaree: 4 sau mai multe scaune apoase pe zi
În plus, cercetătorii au analizat metaboliții sangvini, date genetice și compoziția microbiomului intestinal prin probe de scaun, în căutarea unor tipare care să arate cum influențează frecvența scaunului sănătatea organismului.
Descoperiri cheie: „Zona Goldilocks” pentru frecvența normală Rezultatele specialiștilor ISB evidențiază un echilibru fin: cei mai sănătoși participanți aveau una-două mișcări intestinale pe zi – așa-numita „zonă Goldilocks”. Microbiologul Sean Gibbons subliniază: „Frecvența mișcărilor intestinale afectează toate organele, iar abaterile pot fi semne timpurii ale riscului de boli cronice.”
Persoanele cu constipație sau diaree cronică au prezentat profiluri biologice distincte. Constipația a fost asociată cu o abundență crescută de bacterii care fermentează proteinele, ceea ce duce la producția unor toxine potențial nocive. Analizele de sânge au indicat la acești participanți niveluri ridicate de indoxil-sulfat, un metabolit toxic ce poate afecta rinichii. Aceste rezultate confirmă îngrijorările experților privind efectele negative ale constipației asupra sănătății sistemice.
Pe de altă parte, cei cu diaree frecventă prezentau un număr mai mare de bacterii specifice tractului digestiv superior și markeri sangvini care sugerează stres sau afectare hepatică. Aceste modificări ale microbiomului intestinal și ale compoziției sângelui evidențiază modul în care dezechilibrele digestive pot influența întregul organism.
Comentarii ale experților și strategii posibile de sănătate Bioinginerul Johannes Johnson-Martinez, coautor al studiului ISB, explică: „Când scaunul stagnează prea mult în intestin, bacteriile epuizează fibrele și trec la fermentarea proteinelor, generând toxine ce pot ajunge în sânge. Acest fapt subliniază importanța regularității scaunelor pentru prevenirea complicațiilor metabolice și de organe.”
Aspectul pozitiv este că stilul de viață influențează sănătatea intestinală. Participanții din „zona Goldilocks” consumau mai multe fibre, apă și făceau mai multă activitate fizică. Microbiomul lor intestinal era bogat în bacterii care fermentează fibrele, producând acizi grași cu lanț scurt, benefici pentru reducerea inflamației și îmbunătățirea sănătății metabolice.
Implicații pentru sănătatea publică și viitoarele cercetări privind microbiomul intestinal Acest studiu de referință arată că frecvența scaunului poate constitui un indicator important, dar adesea neglijat, al stării de sănătate. Schimbările în regularitatea tranzitului intestinal pot oferi indicii timpurii asupra tulburărilor metabolice sau de organe și pot modela noi abordări pentru optimizarea sănătății digestive la populația generală. Autorii susțin că intervențiile ce vizează dieta bogată în fibre, hidratarea corespunzătoare și exercițiile fizice ar putea fi benefice nu doar pentru cei cu probleme digestive evidente, ci pentru oricine dorește să-și păstreze sănătatea optimă și să prevină riscul de boli pe termen lung.
Concluzie Frecvența mișcărilor intestinale se conturează ca un factor important al sănătății organismului, strâns legat de microbiomul intestinal și markerii metabolici. Prin stabilirea unui reper pentru ceea ce înseamnă obiceiuri intestinale sănătoase, acest studiu deschide drumul către prevenție personalizată, punând accent pe alimentație, hidratare și rutine zilnice. Pe măsură ce cercetarea în domeniul sănătății intestinului avansează, monitorizarea regularității scaunelor ar putea deveni o componentă obișnuită a evaluărilor medicale, ajutând milioane de oameni să-și înțeleagă și să-și îmbunătățească sănătatea generală.
Sursa: sciencealert
Comentarii