3 Minute
De-a lungul decadelor, oamenii de știință și experții în sănătate au căutat metode eficiente pentru a prelungi durata de viață umană. Deși restricția calorică — consumul unui număr semnificativ mai mic de calorii, fără a produce malnutriție — s-a dovedit consecvent că prelungește viața animalelor de laborator, adoptarea unui astfel de regim strict este dificilă și nesustenabilă pentru majoritatea oamenilor. Această provocare i-a determinat pe cercetători să caute alternative care să imite efectele favorabile ale restricției calorice, fără dificultățile asociate intervențiilor alimentare la om.
Noi cercetări realizate de Școala de Științe Biologice din cadrul Universității East Anglia, Marea Britanie, oferă perspective promițătoare în domeniul longevității. Oamenii de știință au analizat două medicamente aprobate de FDA — rapamicina și metformina — pentru capacitatea lor de a reproduce efectele benefice ale restricției calorice asupra longevității. Aceste substanțe au arătat anterior că pot crește speranța de viață cu până la 30% la șoareci, sugerându-le ca potențiale terapii anti-îmbătrânire.
Rapamicina, izolată pentru prima dată în anii 1970 din bacterii din solul Insulei Paștelui, reprezintă un pilon de bază în terapiile imunosupresoare pentru persoanele cu transplant de organe. Ea acționează prin blocarea căii celulare numite mTOR, transmițând astfel celulelor semnalul de a economisi resurse, ca și cum ar exista o lipsă de nutrienți. Pe de altă parte, metformina, un derivat sintetic al plantei liliac francez, este pe scară largă prescrisă în tratamentul diabetului de tip 2, pentru gestionarea nivelului de glucoză în sânge.
Pentru a evalua impactul acestor medicamente asupra longevității, echipa de cercetare a analizat mii de publicații științifice, concentrându-se în final pe 167 de studii ce includeau opt specii diferite de animale, de la pești la primate. Rezultatele meta-analizei au confirmat că restricția calorică rămâne cea mai eficientă metodă pentru prelungirea duratei de viață. Rapamicina a ocupat locul secund, în timp ce metformina a avut un impact minim în acest sens.
Un aspect esențial este că cele mai multe rezultate pozitive s-au observat în special la rozătoare, animale care prezintă similitudini genetice cu oamenii, dar și diferențe biologice importante. Prin urmare, aplicarea directă a acestor descoperiri la sănătatea umană necesită prudență, întrucât nu există o garanție a aceleiași eficacități.
În ciuda potențialului său, utilizarea rapamicinei implică și riscuri, în special supresia sistemului imunitar. Cercetătorii investighează în prezent dacă doze mai mici pot conferi beneficii anti-îmbătrânire fără a afecta negativ imunitatea. Studiile clinice preliminare la oameni indică faptul că aceste doze reduse ar putea promova longevitatea, însă confirmarea clară a acestor efecte va necesita cercetări suplimentare, de lungă durată.
Posibilitatea de a prelungi durata vieții umane cu ajutorul medicamentelor precum rapamicina și metformina reprezintă o avansare majoră în domeniul cercetării îmbătrânirii și longevității sănătoase. Deoarece restricția calorică rămâne cea mai eficientă strategie testată până acum, folosirea strategică a unor medicamente deja aprobate ar putea deschide calea unor intervenții mai practice și accesibile. Pe măsură ce studiile clinice la oameni continuă, comunitatea științifică rămâne optimistă, dar rezervată, privind potențialul acestor terapii de a transforma viitorul îmbătrânirii sănătoase.
Comentarii