3 Minute
Misterul longevității la lilieci: Depășirea limitelor
Liliecii se remarcă între mamifere prin durata lor de viață excepțională, mai ales ținând cont de dimensiunile lor reduse. Majoritatea animalelor cu masă corporală similară trăiesc considerabil mai puțin, însă anumite specii de lilieci pot depăși vârsta de 40 de ani—de aproape zece ori mai mult decât ar indica legile biologice de scalare. Această longevitate tranformă liliecii într-un subiect de interes pentru cercetările privind îmbătrânirea și prevenirea cancerului, deoarece o viață lungă crește riscul de mutații celulare ce pot duce la cancer. Cu toate acestea, liliecii prezintă rate foarte scăzute de cancer, ceea ce a generat un interes științific legat de mecanismele biologice implicate.
Descoperiri genetice: Rolul genelor supresoare tumorale
Un studiu recent coordonat de cercetători de la Universitatea din Rochester, SUA, aduce noi perspective asupra acestei enigme. Specialiștii au descoperit că mai multe specii de lilieci dețin multiple copii ale genei p53, o genă supresoare tumorală esențială în prevenirea cancerului. La oameni, există o singură copie a genei p53, în timp ce la elefanți—o altă specie cu rezistență notabilă la cancer—pot exista până la douăzeci de copii. Mutarea acestei gene este implicată în peste jumătate dintre cazurile de cancer la om. Prin prezența unor copii suplimentare, liliecii își consolidează capacitatea de a detecta și elimina celulele potențial canceroase fără a afecta grav celulele sănătoase.
Legătura cu telomeraza: Echilibru între supraviețuire și risc
Totuși, întărirea defensivelor celulare poate fi problematică dacă provoacă moarte excesivă a celulelor. Interesant este că liliecii au dezvoltat un alt mecanism adaptativ: niveluri ridicate de activitate ale enzimei telomerază. Aceasta permite celulelor să se dividă continuu, prin menținerea telomerilor—capace de protecție la capetele cromozomilor, care de obicei se scurtează odată cu vârsta. Deși o activitate crescută a telomerazei poate sprijini regenerarea țesuturilor, la multe animale ea se asociază și cu un risc crescut de cancer. Liliecii gestionează acest risc cu ajutorul multiplelor gene p53, obținând un echilibru fin între longevitate și controlul cancerului.
Eficiența sistemului imunitar: Ultima linie de apărare
Genetica nu este însă singurul factor. Liliecii dispun și de sisteme imunitare extrem de eficiente, capabile să elimine rapid celulele anormale, cu o inflamație minimă. Această abilitate contribuie suplimentar la rezistența lor la cancer și la menținerea unei stări bune de sănătate, oferind totodată lecții valoroase pentru știința biomedicală.
Implicatii pentru sănătatea umană și cercetări viitoare
Rămâne încă incert dacă aceste adaptări specifice liliecilor pot fi transpuse direct în medicină umană, însă studiul subliniază importanța genei p53 în prevenirea cancerului. Rezultatele încurajează dezvoltarea unor terapii țintite pentru stimularea funcției p53 la oameni. Pe măsură ce cercetătorii analizează în profunzime aceste mecanisme, liliecii ar putea inspira noi strategii anti-cancer și soluții inovatoare pentru îmbătrânirea sănătoasă.
Concluzie
Rezistența naturală a liliecilor la cancer, obținută printr-o interacțiune complexă între factori genetici și imunitari, oferă perspective promițătoare asupra longevității și prevenției bolilor. Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina impactul acestor descoperiri asupra medicinei umane, înțelegerea biologică a liliecilor ar putea orienta viitoarele terapii împotriva cancerului și abordările pentru sănătatea la vârsta înaintată.
Comentarii