4 Minute
Cercetări revoluționare recente au scos la iveală o asociere surprinzătoare: diversitatea bacteriilor din cavitatea bucală – cunoscută sub denumirea de microbiom oral – ar putea juca un rol în apariția depresiei și a tulburărilor de dispoziție. Această descoperire deschide noi perspective în domeniul sănătății mintale și ar putea facilita identificarea unor modalități inovatoare de diagnostic și tratament pentru depresie.
Microbiomul uman: mai mult decât sănătate intestinală
Milione de microorganisme trăiesc pe și în organismul uman, alcătuind microbiomul uman. Deși majoritatea acestor microbi se găsesc în intestin – unde sprijină digestia, influențează memoria și reglează expresia genetică – cercetătorii dezvăluie tot mai mult impactul semnificativ al microbilor și în alte părți ale corpului, precum cavitatea bucală. Studii anterioare au demonstrat că o diversitate redusă a microbiomului intestinal este asociată cu un risc crescut de depresie. Un studiu amplu condus de cercetătorii de la Universitatea New York evidențiază însă că această legătură se extinde și la microbiomul oral, considerat a doua cea mai mare comunitate microbiană din organism.
Studiu major: Bacteriile orale și rolul lor în depresie
Potrivit dr. Bei Wu, coordonatoarea studiului (citata de New Atlas), o înțelegere aprofundată a relației dintre bacteriile din cavitatea bucală și depresie nu doar că ar putea ajuta la descifrarea mecanismelor biologice ale tulburărilor de dispoziție, dar poate conduce și la descoperirea unor biomarkeri noi și a tratamentelor țintite.
Echipa condusă de Wu a analizat date de la peste 15.000 de adulți americani cu vârsta de peste 18 ani, participanți la Studiul Național privind Sănătatea și Nutriția (NHANES) desfășurat de Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Prin corelarea răspunsurilor la chestionare cu datele obținute din secvențierea genetică a mostrelor de salivă, cercetătorii au putut identifica legături între diversitatea bacteriană orală și simptomele depresiei autodeclarate.
Concluzii cheie și factori influențatori
Specialiștii au observat că, similar microbiomului intestinal, persoanele cu o diversitate mai redusă a microbilor orali prezintă un risc crescut de manifestare a simptomelor depresive. Studiul arată că factori precum fumatul, consumul de alcool, neglijarea igienei orale, dar și, în opoziție, curățările dentare periodice sau folosirea unor produse avansate de îngrijire orală, influențează semnificativ diversitatea bacteriană orală. Aceste constatări indică noi factori de risc pentru tulburările de dispoziție și sugerează strategii de prevenție, precum îmbunătățirea igienei orale și reducerea consumului de substanțe dăunătoare.
O relație complexă sau bidirecțională?
Deși s-a observat această asociere, natura exactă a relației dintre microbiomul oral și depresie rămâne deocamdată neclară. Dr. Wu subliniază faptul că nu se știe încă dacă depresia duce la scăderea diversității bacteriene orale sau dacă o diversitate scăzută predispune la depresie, ori dacă există o influență bidirecțională, complexă. Ea menționează: „Este posibil ca microbiomul oral să influențeze simptomele depresive prin inflamație sau modificări ale sistemului imunitar. Pe de altă parte, depresia poate schimba compoziția microbiomului oral prin modificări alimentare, reducerea igienei orale, tratamente medicamentoase sau creșterea consumului de tutun și alcool. Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica mecanismele cauzale implicate.”
Tratament inovator și cercetări viitoare
Progresele rapide în analiza microbiomului oferă perspective promițătoare pentru dezvoltarea unor terapii inovatoare, nu doar în cazul tulburărilor de dispoziție, ci și pentru alte boli asociate cu dezechilibre microbiene. Dr. Wu și echipa sa subliniază că decodificarea microbiomului oral ar putea contribui și la cercetări viitoare privind declinul cognitiv, inclusiv debutul bolii Alzheimer. Pe măsură ce oamenii de știință explorează interacțiunile complexe dintre microbiom și sănătatea creierului, se conturează noi direcții pentru o îngrijire personalizată a sănătății mintale.
Concluzie
Descoperirea legăturii dintre diversitatea microbiomului oral și depresie marchează un punct de cotitură în înțelegerea sănătății mintale și a celei sistemice. Chiar dacă această relație abia începe să fie cercetată, ea evidențiază impactul extins pe care ecosistemele microbiene ale organismului îl au asupra stării generale de bine. Continuarea cercetărilor interdisciplinare va fi esențială pentru a transforma aceste descoperiri în intervenții clinice eficiente, cu beneficii pentru sănătatea mintală și cea generală a populației.
Comentarii