4 Minute
Un fenomen natural spectaculos a atras atenția la nivel mondial după ce un pescar a filmat, în largul coastelor Canadei, un ghețar neobișnuit, de culoare neagră, plutind prin Marea Labrador. Imaginile devenite virale, surprinse de Hallur Antoniussen la bordul traulerului de pescuit Saputi, la mijlocul lunii mai, prezintă un ghețar cu o nuanță închisă, aproape ca funinginea – un contrast puternic față de albul sau albastrul deschis caracteristic ghețarilor din regiunile polare. „Am mai văzut ghețari aduși la mal, cu pietre încrustate în ei, dar acesta e diferit. Nu doar culoarea îl face unic, ci și forma sa aproape de diamant”, a declarat Antoniussen pentru CBC Radio.
Ce determină culoarea ghețarilor
Cei mai mulți oameni asociază ghețarii cu nuanțe pure de alb sau albastru pal, plutind în apele reci din Atlanticul de Nord sau din oceanele polare. Această percepție provine din modul în care lumina este împrăștiată de numeroasele bule de aer prinse în gheața proaspăt formată. Odată cu îmbătrânirea ghețarilor, presiunea crește, eliminând bulele de aer și conferind gheții o transparență asemănătoare cristalului. Acest proces permite luminii să pătrundă mai adânc, absorbind nuanțele de roșu și împrăștiind albastrul, ceea ce explică culorile intense prezente la gheața antică.
Totuși, ghețarii pot avea o paletă de culori diverse, în funcție de originea lor și de materialele încorporate. De exemplu, ghețarii verzi își datorează culoarea oxizilor de fier, ce oferă o tentă gălbuie ce, amestecată cu albastrul gheții vechi, duce la o nuanță verde inedită. Ghețarii negri sau cenușii sunt extrem de rari și apar atunci când sedimente întunecate, cenușă vulcanică sau alte resturi sunt prinse în gheață în timpul formării sau în momentul contactului cu terenul stâncos. Unele blocuri de gheață se întunecă atunci când se răstoarnă sau când trec peste maluri pline cu roci, adunând materiale care pătează suprafața.
Cum s-a format ghețarul negru?
Ghețarul de culoare neagră documentat de Antoniussen este deosebit de interesant datorită aspectului său uniform și intens. Dr. Lev Tarasov, glaciolog la Universitatea Memorial din Canada, explică faptul că ghețarul ar putea proveni de la o calotă glaciară care a acumulat o cantitate semnificativă de resturi de-a lungul deplasării pe uscat. Pe măsură ce ghețarii avansează spre mare, acționează ca niște benzi transportoare, mărunțind roci și sol și integrând aceste materiale adânc în gheață. Potrivit lui Tarasov, deși mici bucăți de gheață cu resturi incorporate pot fi observate ocazional în Groenlanda, consistența și profunzimea culorii sugerează că acest ghețar este foarte vechi – posibil și de peste 1.000 până la 100.000 de ani.
O altă ipoteză științifică pune accentul pe activitatea vulcanică. Erupțiile masive pot depune importante cantități de funingine pe ghețari, care rămân apoi prinse în gheață și ies la iveală când ghețarul se desprinde în ocean. O teorie mai puțin discutată sugerează că resturi rezultate în urma impactului meteoriților ar putea contribui la astfel de fenomene, însă în acest caz nu există dovezi directe.
Importanța descoperirii
Acest rar fenomen oferă glaciologilor și cercetătorilor climatului ocazia de a studia mai detaliat formarea ghețarilor, evoluția acestora și interacțiunea cu procesele geologice ale Pământului. Înțelegerea acestor anomalii, precum ghețarii negri, ajută la cartografierea mișcării gheții antice, monitorizarea efectelor schimbărilor climatice în regiunile polare și reconstruirea evenimentelor vulcanice sau cosmice din trecut. Cu toate acestea, colectarea directă de mostre de la astfel de ghețari unici este extrem de dificilă, din cauza rarității și prezenței lor temporare în ape deschise.
Concluzie
Descoperirea unui ghețar negru în apropierea coastelor Canadei a stârnit un interes larg, evidențiind complexitatea ascunsă a regiunilor polare ale Terrei. Deși originea exactă a acestui ghețar rămâne parțial necunoscută, analiza științifică sugerează existența unor procese geologice și de mediu profunde – de la migrația ghețarilor și transportul sedimentelor, la impactul erupțiilor vulcanice antice. Observarea și cercetarea continuă pot, pe viitor, să dezvăluie mai multe mistere ale acestor frontiere înghețate și neexplorate ale Pământului.
Comentarii