5 Minute
Tot mai mulți oameni la nivel mondial, inclusiv aproape 10% dintre australieni, adoptă diete fără gluten. Această alegere presupune eliminarea alimentelor precum pâinea, pastele și tăițeii, care conțin gluten – o proteină prezentă în mod natural în grâu, orz și secară. Unii elimină glutenul din dietă pentru beneficii generale de sănătate sau stil de viață, în timp ce alții o fac din cauza unor probleme medicale, cum ar fi reacțiile adverse după consumul de produse care conțin gluten. Întrebarea esențială este: ce diferențiază intoleranța la gluten de boala celiacă și de ce este important un diagnostic corect?
Boala celiacă: O afecțiune autoimună cu consecințe serioase
Boala celiacă este o afecțiune cronică autoimună, în care sistemul imunitar atacă în mod eronat propriile celule, deteriorând mucoasa intestinului subțire ca răspuns la expunerea la gluten. Această reacție imună provoacă inflamații și afectează vilozitățile intestinale – proeminențe microscopice care facilitază absorbția nutrienților. Persoanele cu boală celiacă pot experimenta simptome digestive variate, precum diaree, balonare, dureri abdominale, greață și flatulență excesivă. Pe lângă disconfortul gastrointestinal, boala celiacă poate avea simptome non-digestive, cum ar fi oboseala persistentă, dureri articulare, cefalee, confuzie mentală („ceață cerebrală”), erupție cutanată intens pruriginoasă (dermatită herpetiformă) sau chiar complicații neurologice. Netratată, boala conduce la malabsorbție, osteoporoză și a fost asociată cu epilepsie și demență. Cercetările arată că aproximativ 1 din 70 de australieni suferă de această boală, însă rata de diagnosticare este scăzută – doar 20% dintre cazuri sunt identificate corect.
Diagnosticarea bolii celiace
Diagnosticarea corectă este esențială înainte de începerea unei diete fără gluten. Medicii recomandă de obicei teste serologice pentru depistarea anticorpilor specifici produși ca reacție la gluten. Dacă rezultatele sugerează prezența bolii celiace, se poate efectua o biopsie a intestinului subțire (prin endoscopie) pentru confirmarea leziunilor tipice ale vilozităților. În anumite cazuri, endoscopia cu capsulă (înghițirea unei camere miniaturale) oferă o metodă non-invazivă de vizualizare a leziunilor intestinale. Este foarte important ca pacienții să continue consumul de gluten pe parcursul testării, deoarece renunțarea prematură poate afecta acuratețea diagnosticării.
Intoleranța la gluten (sensibilitate non-celiacă la gluten): O condiție distinctă
Intoleranța la gluten, denumită și sensibilitate non-celiacă la gluten, include persoanele care manifestă simptome similare cu cele ale bolii celiace după consumul de gluten, dar fără reacția autoimună sau afectarea intestinală de durată. Printre cele mai frecvente simptome se regăsesc disconfortul digestiv, durerile de cap, oboseala și schimbările de dispoziție. Estimările sugerează că aproximativ 1% dintre australieni prezintă intoleranță la gluten, însă doar aproape 12% dintre aceștia primesc un diagnostic medical oficial.
Procesul de diagnosticare
Diagnosticul intoleranței la gluten se stabilește prin excludere. Medicul va elimina mai întâi posibilitatea existenței bolii celiace sau a alergiei la grâu. Dacă acestea sunt excluse, se poate recomanda un trial dietetic fără gluten, sub supraveghere medicală, pentru evaluarea ameliorării simptomelor. Diagnosticul cert implică un test dublu-orb cu placebo controlat cu gluten – o procedură de cercetare riguroasă, dar rar utilizată din cauza dificultății practice. Din acest motiv, multe persoane aleg să elimine glutenul din dietă fără o confirmare medicală oficială.
Sensibilitate și riscuri: Boala celiacă versus intoleranță la gluten
Distincția dintre boala celiacă și intoleranța la gluten este esențială. Boala celiacă presupune o sensibilitate extremă – chiar și cantități foarte mici de gluten (aproximativ 50 mg pe zi, echivalentul a 1/100 dintr-o felie de pâine integrală) pot declanșa inflamație intestinală severă. Aceasta impune o dietă strict fără gluten pentru tot restul vieții, cu atenție deosebită la contaminarea încrucișată (inclusiv folosirea unor ustensile separate în bucătărie). La persoanele cu intoleranță la gluten, expunerea accidentală la cantități mici poate genera disconfort temporar, însă nu se produce leziune intestinală pe termen lung sau malnutriție. Totuși, nivelul de sensibilitate diferă considerabil de la o persoană la alta, în ambele grupuri.
Este necesar să elimini glutenul dacă nu ai simptome?
Pentru persoanele fără boală celiacă sau intoleranță la gluten, adoptarea unei diete fără gluten poate avea și efecte nedorite. Cerealele ce conțin gluten sunt surse valoroase de fibre, vitamine B, folat și fier. Eliminarea lor fără indicație medicală poate crește riscul de deficiențe nutriționale și poate duce la o dietă dezechilibrată. De asemenea, produsele procesate fără gluten sunt adesea mai scumpe și pot conține mai mult zahăr, sare și grăsimi pentru îmbunătățirea gustului și a texturii. Prin urmare, orice schimbare alimentară ar trebui făcută sub îndrumarea unor specialiști, cum sunt nutriționiștii acreditați, pentru a asigura o alimentație corectă.
Recunoașterea simptomelor și consultarea medicului
Persoanele care prezintă simptome cum ar fi balonare, modificări ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație), dureri abdominale, oboseală, cefalee sau dureri articulare ar trebui să apeleze la un specialist înainte de a elimina glutenul din alimentație. Autodiagnosticarea și schimbarea regimului fără consult medical pot complica testele viitoare și pot ascunde cauza reală sau determina lipsuri nutriționale. Pentru evaluare corectă și recomandări, se recomandă consultarea medicilor de familie, gastroenterologilor sau dieteticienilor acreditați. Organizații naționale precum Dietitians Australia oferă registre cu specialiști calificați.
Concluzie
Distincția dintre boala celiacă și intoleranța la gluten este fundamentală pentru sănătate și alegeri alimentare informate. Deși simptomele se pot suprapune, doar boala celiacă implică riscuri autoimune grave ce necesită evitarea strictă și permanentă a glutenului. Intoleranța la gluten provoacă disconfort, dar nu leziuni intestinale ireversibile. Cei care nu prezintă simptome sau factori de risc ar trebui să evite restricțiile alimentare inutile, care pot afecta echilibrul nutrițional. Cunoașterea actualizată despre afecțiunile legate de gluten este în continuă evoluție, de aceea este recomandat să solicităm sfaturi specializate și recomandări bazate pe dovezi științifice. Pe măsură ce interesul pentru sănătatea digestivă crește, diferențierea informațiilor corecte de tendințe temporare devine crucială pentru o stare optimă de bine.
Comentarii