Descifrarea Geneticii Torsului la Pisici

Descifrarea geneticii torsului la pisici

De secole, torsul blând al pisicilor domestice a reprezentat un simbol definitoriu al confortului felin și al comunicării, dar mecanismele genetice exacte care stau la baza acestei vibrații liniștitoare au rămas o enigmă pentru oamenii de știință. Un nou studiu condus de biologi de la Universitatea Kyoto din Japonia aduce lumină asupra originilor genetice ale acestui comportament unic la pisici, putând schimba modul în care înțelegem biologia felină și relațiile om-pisică.

Context științific: De ce torc pisicile

Pisicile domestice (Felis catus) trăiesc alături de oameni de mii de ani, însă rolul evolutiv și factorii biologici care declanșează torsul au rămas subiecte de dezbatere. Deși cel mai des pisicile torc când sunt relaxate, ele pot tors și când sunt rănite sau stresate. În plus, nu este clar dacă sunetele joase produse de felinele sălbatice mari—precum leii sau leoparzii—pot fi considerate tors autentic, fapt care necesită cercetare genetică suplimentară asupra acestui fenomen.

Studiul Universității Kyoto: Fundamentele genetice ale vocalizării la pisici

Pentru a analiza acest comportament, echipa coordonată de biologul Yume Okamoto a examinat probe ADN și a colectat informații despre comportamentul a 280 de pisici domestice, conform rapoartelor oferite de proprietari. Studiul s-a concentrat în special pe genele ce reglează receptorii de androgeni, cunoscuți pentru rolul lor în răspunsul la testosteron și influența asupra comportamentelor animalelor, inclusiv asupra comunicării vocale.

Descoperire cheie: Variante ale genei receptorului de androgeni

Cercetătorii au identificat o legătură între frecvența torsului și o variantă genetică specifică: pisicile cu o versiune mai scurtă a genei receptorului de androgeni au fost raportate ca torcând mai frecvent. Masculii cu această variantă de genă s-au dovedit, de asemenea, mai vocali în prezența oamenilor.

Această descoperire sugerează că lungimea genei receptorului de androgeni poate influența comportamentele asociate cu testosteronul, inclusiv vocalizarea. Prin extinderea studiului la 11 specii de feline, s-a observat că varianta lungă a genei apare exclusiv la pisicile domestice, nu și la rude sălbatice apropiate precum pisica pescar (Prionailurus viverrinus) sau pisica bengaleză (Prionailurus bengalensis). Aceasta indică faptul că mutația s-ar fi produs în timpul procesului de domesticire.

În plus, cercetarea a evidențiat că pisicile de rasă pură au mai frecvent varianta lungă a genei, comparativ cu cele metise sau fără stăpân. Oamenii de știință presupun că pisicile crescute în mod constant în preajma oamenilor depind mai puțin de comunicarea vocală pentru supraviețuire, permițând transmiterea genei care reduce tendința de a vocaliza. Acest lucru susține ipoteza potrivit căreia torsul și vocalizarea ajută pisicile să atragă atenția sau sprijinul, sporindu-și șansele de supraviețuire printr-o interacțiune eficientă cu oamenii și alte pisici.

Implicații extinse: Mai mult decât semnul mulțumirii

Este important de reținut că pisicile nu torc doar atunci când sunt fericite. Torsul poate apărea și în perioade de durere sau stres, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să sugereze că acesta poate avea rol terapeutic, ajutând la vindecare.

Totodată, studii anatomice recente au descoperit pernuțe speciale la nivelul corzilor vocale ale pisicilor, care generează sunetul specific de 25–30 hertzi chiar și fără contractarea mușchilor. Acest lucru indică faptul că torsul are și o componentă fiziologică automată.

Așa cum afirmă și cercetătorul principal Yume Okamoto: „Prin intermediul studiului nostru, sperăm să aprofundăm înțelegerea comportamentului pisicilor și să contribuim la construirea unor relații mai armonioase între pisici și oameni.”

Concluzie

Identificarea variantelor genetice asociate torsului la pisici reprezintă un pas major în genetica felină și în studiul comportamentului animal. Clarificarea modului în care genele influențează comunicarea vocală aduce răspuns la o întrebare veche și poate îmbunătăți relațiile dintre oameni și animale, oferind noi perspective asupra coevoluției complexe dintre pisici și oameni.