O legătură surprinzătoare: Bacteriile orale și boala Alzheimer

O descoperire neașteptată: Bacteriile din cavitatea orală și boala Alzheimer

Progresele recente din neuroștiință și microbiologie au adus în discuție o ipoteză surprinzătoare despre boala Alzheimer: pe lângă factori precum îmbătrânirea neuronilor sau predispoziția genetică, Alzheimer ar putea avea o componentă infecțioasă, cauzată de bacterii care trăiesc în cavitatea bucală. Această teorie emergentă, susținută de numeroase studii științifice, pune sub semnul întrebării concepțiile tradiționale despre una dintre cele mai răspândite afecțiuni neurodegenerative din lume.

Context științific: Cauzele misterioase ale bolii Alzheimer

Boala Alzheimer, cea mai comună formă de demență, este asociată de mult timp cu acumularea plăcilor de amiloid beta (Aβ) și a încâlcelilor de proteină tau în creier. Deși vârsta și genetica rămân factori de risc majori, mecanismele precise care declanșează aceste procese distructive rămân incomplet elucidate. Recent, tot mai multe dovezi indică implicarea infecțiilor, ceea ce intensifică cercetările privind cauze până acum neglijate ale bolii Alzheimer.

Descoperirea din 2019: Boala parodontală și legătura cu Alzheimer

Un studiu de referință publicat în 2019, condus de dr. Jan Potempa de la Universitatea din Louisville, a identificat bacteria Porphyromonas gingivalis — agentul principal al parodontitei cronice (boala gingiilor) — în țesuturile cerebrale ale unor persoane decedate care sufereau de Alzheimer. Această descoperire consolidează ipoteza conform căreia o infecție ascunsă ar putea juca un rol important în apariția și dezvoltarea bolii Alzheimer.

Deși cercetări anterioare sugeraseră o legătură între sănătatea orală precară și demență, echipa dr. Potempa a mers mai departe: în experimente, șoareci sănătoși au fost infectați oral cu P. gingivalis. Rezultatele au arătat că bacteria a pătruns în creierul acestora, declanșând producerea crescută de proteine amiloid beta — biomarkeri esențiali ai bolii Alzheimer.

Rolul Cortexyme și descoperirea gingipainelor

Cercetarea inovatoare a fost realizată în parteneriat cu compania de biotehnologie Cortexyme, cofondată de dr. Stephen Dominy. Echipa a descoperit că P. gingivalis secretă enzime toxice numite gingipaine la nivel cerebral. Aceste enzime au fost identificate atât la persoane cu Alzheimer, cât și la indivizi cu modificări cerebrale asociate bolii, chiar dacă aceștia nu fuseseră diagnosticați oficial cu demență. Rezultatele sugerează că infecția cu P. gingivalis și eliberarea gingipainelor ar putea avea loc timpuriu în evoluția bolii, anterior apariției simptomelor clinice.

Autorii studiului au subliniat: „Identificarea antigenilor gingipaină în creierele indivizilor cu patologie Alzheimer, chiar înainte de instalarea demenței, indică faptul că infecția cerebrală cu P. gingivalis nu este doar o consecință a unei igiene orale deficitare cauzate de demență, ci poate reprezenta un factor declanșator precoce.”

Implicarea terapeutică și direcții viitoare în cercetare

Pe lângă descoperirile inovatoare, cercetătorii au testat un medicament experimental numit COR388, conceput pentru a inhiba acțiunea gingipainelor. Tratamentul administrat șoarecilor a redus nivelurile de P. gingivalis din creier, a scăzut producția de amiloid beta și a diminuat inflamația tisulară cerebrală. Deși aceste rezultate sunt încă preliminare și obținute pe modele animale, ele oferă speranță pentru noi strategii terapeutice care vizează mecanismele bacteriene implicate în neurodegenerare.

Comunitatea științifică rămâne prudent optimistă în privința acestor descoperiri. Dr. David Reynolds, director științific la Alzheimer’s Research, a comentat: „Medicamentele care vizează proteinele toxice bacteriene au dat rezultate pozitive momentan doar la șoareci, dar, în lipsa unor tratamente noi pentru demență de peste 15 ani, este crucial să testăm cât mai multe abordări pentru a combate boli precum Alzheimer.”

Perspective: Prevenție și depistare timpurie în boala Alzheimer

Aceste descoperiri evidențiază importanța esențială a sănătății orale nu doar pentru dantură și gingii, ci și pentru sănătatea creierului pe termen lung. Dacă se confirmă relația de cauzalitate între P. gingivalis și Alzheimer la oameni, vizitele regulate la dentist și prevenirea parodontozei ar putea juca un rol mult mai important decât se credea până acum în reducerea riscului de demență.

Totuși, specialiștii avertizează că, deși prezența markerilor bacterieni în creier este foarte sugestivă, nu demonstrează încă fără echivoc o relație de cauzalitate. Nu se știe deocamdată dacă prevenirea sau tratarea bolii parodontale poate încetini sau stopa evoluția Alzheimer la pacienți.

Studii clinice aflate în desfășurare și cercetări viitoare vor explora modul în care conexiunea creier-gură ar putea fi valorificată pentru depistare timpurie, prevenție și terapii inovatoare în afecțiuni neurodegenerative.

Concluzie

Legătura emergentă dintre parodontoză și boala Alzheimer schimbă modul în care înțelegem originile demenței. Descoperirea bacteriilor orale și a proteinelor toxice ale acestora în creierul persoanelor cu Alzheimer deschide perspective noi pentru cercetare și potențiale tratamente. Până când oamenii de știință vor aduce confirmări suplimentare, menținerea unei igiene orale optime nu doar că protejează zâmbetul, ci ar putea contribui semnificativ la sănătatea creierului pe termen lung.