8 Minute
Când viitorii părinți se îngrijorează cu privire la consecințele pe termen lung, cifrele contează mai mult decât anecdotele. Un nou studiu multicentric prezentat la reuniunea din 2026 a Societății pentru Medicină Materno-Fetală oferă un semnal clar: copiii mici născuți din mame care au primit un vaccin COVID-19 pe bază de mRNA la scurt timp înainte sau în timpul sarcinii nu au prezentat rate mai mari de autism sau alte întârzieri neurodezvoltamentale timpurii.
Acest rezultat este relevant pentru discuțiile clinice și deciziile familiale privind vaccinarea în sarcină. Studiul se încadrează într-un context mai larg de cercetare privind siguranța vaccinurilor în sarcină, protecția maternă împotriva formelor severe de COVID-19 și transferul potențial de anticorpi la nou-născut.
Proiectul studiului și ce au căutat cercetătorii
Investigația a urmărit 434 de copii cu vârste cuprinse aproximativ între 18 și 30 de luni, împărțiți în mod egal în două grupuri a câte 217. Mamele dintr-un grup primiseră cel puțin o doză de vaccin COVID-19 pe bază de mRNA fie în decurs de 30 de zile înainte de concepție, fie în orice moment al sarcinii; grupul de comparație includea mame care nu primiseră un vaccin mRNA în aceeași fereastră temporală. Datele au fost colectate din mai 2024 până în martie 2025, utilizând un design observațional prospectiv, multicentric, în cadrul Rețelei Unităților de Medicină Materno-Fetală (Maternal-Fetal Medicine Units Network).
Pentru a diminua erorile de selecție și părtinirile, cercetătorii au potrivit mamele vaccinate și nevaccinate pe factori practici precum locul nașterii, momentul nașterii, tipul de asigurare și rasă. Excluderile au inclus nașterile înainte de 37 de săptămâni, sarcinile multiple și sugarii cu malformații congenitale majore — condiții care pot afecta independent traseele de dezvoltare și ar fi putut confunda comparațiile între grupuri.
Dezvoltarea copiilor a fost evaluată cu instrumente de screening validate, adecvate pentru această grupă de vârstă. Chestionarul "Ages and Stages Questionnaire", ediția a treia, a evaluat cinci domenii de dezvoltare: comunicare, motricitate grosieră, motricitate fină, rezolvare de probleme și abilități personale-sociale. Investigatorii au mai examinat rezultatele din Child Behavior Checklist, Modified Checklist for Autism in Toddlers (M-CHAT) și Early Childhood Behavior Questionnaire pentru a capta semnale comportamentale și socio-emoționale care pot preceda diagnosticele formale.
Metodologic, designul prospectiv și coortei echilibrate permit o inferență mai solidă decât datele transversale sau rapoartele pasive. Totuși, interpretarea necesită atenție la puterea statistică pentru evenimente rare, la criteriile de includere și la potențialele confoundere reziduale (de exemplu, variații în nivelul educațional parental, expuneri perinatale suplimentare sau istoricul familial de tulburări neurodezvoltamentale).
Rezultatele și contextul lor
În toate evaluările, cercetătorii nu au găsit diferențe statistic semnificative între cele două grupuri în ratele semnalelor de screening sau în scorurile pe domenii. În termeni simpli: măsurile de dezvoltare în copilăria timpurie la 18–30 luni au fost similare indiferent dacă mama primise sau nu un vaccin mRNA în apropierea sau pe parcursul sarcinii.
Investigatorul principal, George R. Saade, MD, a remarcat că rezultatele neurodezvoltamentale nu au divergat între grupuri. Brenna L. Hughes, MD, MSc, a subliniat rigoarea realizării acestui studiu în cadrul unei rețele clinice de tip NIH, descriind rezultatele ca fiind liniștitoare pentru clinicieni și părinți atunci când evaluează vaccinarea în sarcină.
Acest studiu se alătură unui corp de date în creștere privind siguranța vaccinurilor administrate în timpul sarcinii. Platformele mRNA au fost recomandate pentru persoanele însărcinate în Statele Unite, alături de opțiuni pe bază de subunități proteice; ambele recomandări țin cont de capacitatea vaccinurilor de a reduce riscul de boală maternă severă și de a oferi potențială protecție imunitară nou-născutului prin transfer placentar de anticorpi.
Discuțiile despre siguranța vaccinurilor depășesc însă rezultatele materne — familiile au dreptul să întrebe despre efectele pe termen lung asupra copiilor. Studiul contribuie la închiderea acestei întrebări pentru perioada timpurie a copilăriei, prin furnizarea de date prospectiv colectate și analizate riguros.
Există limitări importante de menționat. Cohorta a fost restricționată intenționat la nașteri la termen, cu nașteri unice și fără malformații majore; această abordare crește omogenitatea eșantionului, dar reduce generalizabilitatea la prematuri, gemeni sau copii cu condiții congenitale. Fereastra de urmărire acoperă etape timpurii de dezvoltare, dar unele tulburări neurodezvoltamentale sunt diagnosticate mai fiabil la vârste școlare. Urmărirea pe termen lung a aceleași cohorte va fi esențială pentru a confirma absența efectelor târzii sau a semnalelor care apar mai târziu în copilărie.
Datele prospectiv mari arată nicio asociere între vaccinarea maternă cu mRNA pentru COVID-19 în apropierea sau în timpul sarcinii și autismul sau întârzierile de dezvoltare în copilăria timpurie.
Din perspectiva practică pentru clinicieni, concluzia este directă: atunci când consiliază pacientele însărcinate, probele oferite de acest studiu bine controlat susțin opinia că vaccinarea cu vaccinuri mRNA pentru COVID-19 în jurul perioadei de sarcină nu crește riscul de afectare neurodezvoltamentală timpurie la descendenți. Pentru părinți, cercetarea oferă o reasigurare bazată pe date, reconfirmând totodată importanța screeningului dezvoltării copilului în cadrul vizitelor de rutină pediatrice.
Întrebări rămân legate de rezultate pe termen lung și de evenimente rare; acestea merită studii atente și monitorizare continuă. Între timp, familiile și echipele de îngrijire pot folosi aceste dovezi recente pentru a echilibra riscurile materne cunoscute ale infecției cu SARS-CoV-2 și beneficiile vaccinării pentru mamă și copil.
Pe lângă concluziile principale, studiul oferă câteva detalii tehnice utile pentru specialiști: utilizarea instrumentelor validate de screening (ASQ-3, M-CHAT, CBCL, ECBQ) crește încrederea în detectarea timpurie a semnalelor de risc; potrivirea pacienților pe variabile cheie reduce confuzia; iar colectarea prospectivă limitează erorile de memorie sau raportare retrospectivă. Toate aceste elemente sporesc valoarea și credibilitatea rezultatelor.
Este importantă o comunicare clară cu publicul: rezultatele nu înseamnă că nu există niciun risc absolut (nimic în medicină nu este 100% fără risc), dar arată că, în această cohortă și în fereastra temporală studiată, nu s-a observat o creștere a riscului de tulburări neurodezvoltamentale timpurii asociată cu vaccinarea mRNA maternă. Aceasta susține mesajele de sănătate publică care recomandă vaccinarea în sarcină pentru a preveni formele severe de COVID-19 la mamă și pentru a oferi potențial protecție nou-născutului.
În termeni de politici și practică clinică, datele pot fi integrate în ghiduri și materiale de consiliere, dar trebuie actualizate regulat pe măsură ce apar noi dovezi. Studiile viitoare ar trebui să includă eșantioane mai diverse (inclusiv nașteri premature și sarcini multiple), analize privind dozarea și momentul administrării vaccinului, evaluări imunitare serice materne și neonatale și urmărire extinsă a dezvoltării până la vârsta școlară.
Pe scurt, dovezile actuale din acest studiu multicentric prospectiv oferă reasigurare substanțială: vaccinarea cu platforme mRNA în apropierea sau în timpul sarcinii nu a fost asociată cu un risc crescut de autism sau întârzieri neurodezvoltamentale timpurii la copiii evaluați între 18 și 30 de luni. Aceasta nu înlocuiește monitorizarea pe termen lung, dar constituie o componentă importantă a literaturii privind siguranța vaccinării în sarcină și dezvoltarea neuropsihică a copilului.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu