Misterul Somnului Minimal: De ce unii oameni prosperă cu mai puține ore de odihnă?

Misterul Somnului Minimal: De ce unii oameni prosperă cu mai puțin somn?

La nivel global, specialiștii în somn și neuroștiințe sunt de multă vreme intrigați de un fenomen neobișnuit: deși adulții au, în general, nevoie de șapte până la nouă ore de somn pentru a-și menține sănătatea și performanța cognitivă, există o categorie restrânsă de persoane care par să se dezvolte excelent dormind doar patru până la șase ore pe noapte. Acești așa-numiți „dormitori scurți naturali” pun la îndoială modul tradițional de a înțelege nevoile de somn ale omului și știința complexă care reglează ritmurile circadiene și ciclurile somnului.

Margaret Thatcher, fosta prim-ministră a Marii Britanii, era cunoscută pentru rutina sa de doar patru ore de somn pe noapte, păstrându-și energia și claritatea mentală, ceea ce a atras multe priviri curioase. Pentru majoritatea oamenilor însă, un astfel de program ar duce rapid la oboseală acută, schimbări de dispoziție, lipsa de concentrare și poftă de zaharuri sau cofeină — toate semne tipice ale privării de somn cronice.

Înțelegerea dormitorilor scurți naturali: Perspective din genetică și neuroștiință

Fenotipul dormitorului scurt natural

Dormitorii scurți naturali nu se remarcă doar prin voință ridicată. Cercetările arată că acești indivizi aparțin unei categorii genetice rare. Spre deosebire de cei care se forțează să doarmă puțin, dormitorii scurți naturali beneficiază de efectele restorative ale somnului într-un interval mult redus de timp. Aceștia aproape că nu simt nevoia să doarmă la prânz și nu prezintă semnele fiziologice obișnuite ale privării de somn.

În 2010, oamenii de știință au identificat o mutație rară la nivelul genei DEC2, prezentă în familii unde mai mulți membri dormeau natural mult mai puțin. Mutații asemănătoare se regăsesc și în gene ca ADRB1, care par să crească eficiența arhitecturii somnului cerebral, comprimând somnul profund, restaurator într-un interval scurt.

Un studiu de caz recent, publicat în 2025 într-o revistă prestigioasă de neuroștiințe, a examinat o femeie septuagenară purtătoare a uneia dintre aceste mutații rare. Ea dormea consecvent șase ore pe noapte de decenii, menținându-și sănătatea fizică și agilitatea mentală până la o vârstă înaintată. Acest caz evidențiază cum variantele genetice pot modifica fundamental necesarul individual de somn.

Deși nu toate genele și mecanismele biologice implicate sunt pe deplin cunoscute, aceste descoperiri subliniază legătura strânsă dintre genetică și reglarea somnului. Cercetările în domeniu continuă pentru a descoperi cât de răspândite sunt aceste mutații și ce avantaje evolutive pot aduce.

Mitul somnului scurt: Privarea de somn și stilul de viață modern

Este esențial să diferențiem între dormitorii scurți naturali și cei care dorm puțin din cauza stilului de viață, a muncii sau a presiunilor sociale. Mulți cred că funcționarea cu mai puțin somn reflectă productivitatea sau reziliența, mai ales în industriile competitive sau în cultura „hustle”. Totuși, pentru marea majoritate, reducerea somnului nu duce la eficiență, ci la acumularea unei „datorii de somn” semnificative.

Această datorie de somn, dacă nu este recuperată, afectează memoria, deciziile, stabilitatea emoțională și crește riscul de micro-somn — momente scurte și necontrolate de adormire chiar în stare de veghe. În timp, aceste deficite se accentuează și pot avea consecințe grave asupra sănătății.

Privarea cronică de somn: Riscuri pentru sănătatea pe termen lung

Studii științifice demonstrează constant legătura dintre somnul insuficient și riscul crescut de boli metabolice, precum obezitatea și diabetul de tip 2, dar și hipertensiune, boli cardiovasculare și reducerea speranței de viață. Ceasul biologic, controlat de nucleul suprachiasmatic din creier, are nevoie de un program regulat somn-veghe pentru a asigura funcționarea optimă a organismului. Somnul neregulat sau insuficient dezechilibrează aceste sisteme, reducând reziliența corpului în fața bolilor și stresului din mediul înconjurător.

Somnul de recuperare în weekend: Poate fi compensat somnul pierdut?

Mulți oameni încearcă să recupereze somnul pierdut din timpul săptămânii dormind mai mult în weekend sau apelând la sieste. Deși aceste metode pot diminua temporar senzația de oboseală și simptomele cognitive imediate, studiile sugerează că ele nu reprezintă o soluție completă.

Tot mai multe cercetări arată că somnul prelungit de weekend nu neutralizează riscul crescut de boli cardiovasculare și afecțiuni metabolice asociate cu privarea cronică de somn. În plus, programul neregulat de somn (de exemplu, trezitul târziu în weekend) perpetuează dezechilibrele ritmului circadian, făcând și mai dificilă adormirea după aceea.

Noi studii epidemiologice indică o implicație chiar mai îngrijorătoare: fluctuațiile frecvente ale programului și duratei somnului par să aibă un impact negativ asupra sănătății pe termen lung, uneori chiar mai puternic decât durata totală de somn. Aceasta e o componentă foarte importantă pentru lucrătorii în schimburi, călătorii frecvenți sau persoane cu programe de lucru neconvenționale.

Abordarea diferențelor individuale privind nevoia de somn

Dincolo de gene: Vârsta, sănătatea și necesitățile personale

Deși factorii genetici sunt decisivi pentru dormitorii scurți naturali, și alți factori influențează nevoia de somn. Îmbătrânirea, de exemplu, modifică ritmul circadian și poate fragmenta somnul, mai ales la vârstnici sau la cei care suferă de afecțiuni cronice precum artrita sau bolile cardiovasculare.

Specialiștii în somn subliniază că, deși un mic procent cu predispoziții genetice poate prospera cu puține ore de somn, consensul științific recomandă șapte până la nouă ore de somn pentru majoritatea adulților. Copiii, adolescenții sau persoanele cu anumite probleme de sănătate pot avea nevoie chiar de mai mult somn pentru regenerarea corpului și optimizarea funcțiilor cerebrale.

Evaluarea unor „dormitori scurți” celebri

Este utilă și analiza unor cazuri precum cel al lui Margaret Thatcher. Deși sursele menționează odihna sa puțină pe timpul nopții, unele relatări anecdotice sugerează că obișnuia să tragă și pui de somn peste zi, compensând astfel lipsa somnului nocturn — un semn că nu era, de fapt, un dormitor scurt natural.

Concluzie

În concluzie, capacitatea de a funcționa optim cu foarte puțin somn rezultă, de regulă, din mutații genetice rare și nu din voință sau obiceiuri de viață. Pentru majoritatea dintre noi, un somn suficient și de calitate este vital pentru performanță cognitivă, sănătate pe termen lung și echilibru emoțional. Deși există excepții genetice, menținerea unei rutine de somn regulate și prioritizarea igienei somnului sunt esențiale pentru un stil de viață sănătos. Pe măsură ce cercetările continuă să descifreze rolul geneticii și al ritmurilor circadiene, înțelegem tot mai mult cât de complexă este legătura dintre gene, mediu și comportament.