5 Minute
Descoperirea originii microbiene a cancerului colorectal cu debut la vârste tinere
Rata globală a cancerului colorectal la adulții tineri este în creștere, fenomen care îi intrigă pe cercetători și oncologi din întreaga lume. Un nou studiu major condus de Universitatea din California, San Diego, împreună cu specialiști din 11 țări, a identificat o toxină bacteriană, colibactina, ca fiind un factor cheie ce generează mutații ADN asociate cu dezvoltarea cancerului colorectal cu zeci de ani înainte de vârsta clasică de risc. Rezultatele, publicate în revista Nature, pot schimba modul în care înțelegem apariția anumitor tipuri de cancer și evidențiază rolul esențial al microbiomului intestinal în sănătatea umană.
Colibactina și riscul de cancer colorectal
Colibactina este un genotoxin produs de anumite tulpini ale bacteriei Escherichia coli (E. coli), prezente în mod natural în flora intestinală umană. Prin tehnici avansate de secvențiere genomică, echipa de cercetare a analizat mostre tumorale prelevate de la 981 de pacienți cu cancer colorectal din regiuni geografice diverse. Scopul a fost identificarea tiparelor de mutații ADN și legarea acestora de factori de mediu sau microbieni care ar putea explica incidența crescută la persoane sub 50 de ani.
Este interesant de remarcat că tipurile de cancer caracterizate prin instabilitate genomică, cu ADN fragil, au prezentat modele similare la nivel global. În schimb, tumorile cu genom stabil – denumite cancere microsatelit-stabile – au arătat diferențe regionale marcante atât în privința tipurilor de mutații, cât și a frecvenței acestora. Semnăturile ADN asociate expunerii la colibactină au fost identificate mai frecvent în regiuni precum Argentina, Brazilia, Columbia, Rusia și Thailanda – țări cu creșteri recente ale cazurilor de cancer colorectal la tineri.
Dr. Ludmil Alexandrov, autor principal, descrie genomurile cancerelor ca fiind “arhive istorice” care păstrează urmele expunerilor la factori de mediu și agenți microbieni. Modelele de mutații atribuite colibactinei – specifice SBS88 și ID18 – au fost descoperite de 3,3 ori mai des la persoanele diagnosticate înainte de 40 de ani față de cele trecute de 70 de ani. Acest fapt susține ipoteza că toxine bacteriene din flora intestinală pot sădetă „bombe cu ceas” genetice încă din copilărie.
Rolul genei APC și modificările genetice timpurii
O descoperire esențială a studiului este legătura dintre mutațiile induse de colibactină și gena APC (Adenomatous Polyposis Coli), un cunoscut supresor tumoral. Gena APC reglează diviziunea celulelor și previne proliferarea necontrolată. Cercetătorii au observat că în cazurile de cancer correlat cu expunerea la colibactină, aproximativ un sfert dintre mutațiile APC care determină cancerul provin special din deteriorări ale ADN cauzate de această toxină. Astfel, perturbarea genei APC poate reprezenta unul dintre cele mai timpurii și decisive evenimente în inițierea tumorilor.
Când apare, de fapt, deteriorarea genetică?
Cercetătorii consideră că oamenii pot fi expuși la bacterii producătoare de colibactină încă din copilărie. Mutațiile minore apărute la vârste fragede pot rămâne latente decenii, manifestându-se abia la maturitate. „Dacă un copil dezvoltă o astfel de mutație până la vârsta de 10 ani, riscă să dezvolte cancer colorectal în jurul vârstei de 40 de ani, mult mai devreme decât ne-am aștepta”, subliniază Dr. Alexandrov.
Implicații și direcții actuale ale cercetării
Numărul tinerilor diagnosticați cu cancer colorectal s-a dublat în ultimele două decenii în numeroase țări, deși factori clasici precum obezitatea, dieta sau istoricul familial lipsesc adesea. Aceste descoperiri au determinat specialiștii să caute cauze mai puțin evidente. Cercetarea microbiomului intestinal – o disciplină aflată la intersecția microbiologiei, oncologiei și genomicii – a devenit astfel un punct central. Studiile actuale investighează:
- Momentul și modul în care oamenii dobândesc bacterii E. coli ce produc colibactină
- Factorii de stil de viață, dieto-geografici ce influențează expunerea
- Dacă probiotice țintite sau intervenții personalizate ar putea elimina bacteriile nocive și reduce riscul de cancer colorectal
Aceste întrebări fac parte din inițiativa internațională Mutographs, ce analizează „amprentele de mutații” ale cancerului colorectal, dar și ale altor cancere (esofag, rinichi, cap și gât).
Provocări și importanța finanțării continue
Deși aceste descoperiri deschid noi perspective, viitorul cercetării depinde de fonduri esențiale, precum cele de la National Institutes of Health (NIH) din SUA. Reducerea bugetelor amenință să încetinească progresul și să limiteze posibilitățile globale de prevenire a cancerului. Dr. Alexandrov avertizează: „Dacă finanțarea NIH este restrânsă, eforturile noastre de a înțelege și preveni cancerul la nivel global pot fi grav afectate.”
Cercetătorii sunt optimiști că susținerea continuă va transforma cunoștințele despre agenții carcinogeni microbieni precum colibactina în soluții reale de depistare și prevenție timpurie. Descoperirile subliniază, de asemenea, faptul că multe cancere pot debuta mult mai devreme decât se credea, ceea ce impune revizuirea recomandărilor pentru screening și o nouă perspectivă asupra momentului inițial al bolii.
Concluzie
Acest studiu inovator reprezintă un pas important spre înțelegerea mecanismelor microbiene implicate în dezvoltarea cancerului colorectal la tineri. Corelând expunerea devreme, din copilărie, la bacterii din flora intestinală ce produc colibactină, cu mutații genetice specifice responsabile pentru cancer, cercetătorii deschid noi drumuri spre depistarea și prevenția precoce. Munca lor evidențiază conexiunea vitală dintre microbiom și riscul de cancer colorectal și subliniază urgența colaborării și finanțării internaționale. Pe măsură ce știința dezvăluie cum organisme microscopice pot declanșa boli cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor, șansa de a salva vieți prin intervenție timpurie devine tot mai mare.
Comentarii