9 Minute
Noi analize care reunesc sute de studii avertizează că substanțele chimice din plasticele utilizate frecvent pot „programa" probleme de sănătate pe termen lung atunci când expunerea începe în timpul sarcinii sau în copilărie. Cercetările leagă aditivii din plastic de obezitate, infertilitate, astm și chiar efecte cognitive — iar experții spun că sunt necesare atât alegeri la nivelul gospodăriilor, cât și schimbări de politică la scară globală.
Substanțele chimice din plasticele de zi cu zi pot contribui la creșterea incidenței obezității infantile, a infertilității și a astmului care debutează în copilărie. Specialiștii avertizează că este nevoie de măsuri urgente pentru a proteja generațiile viitoare. Credit: Shutterstock
Ce a constatat revizuirea și de ce contează
Cercetători de la NYU Langone Health au sintetizat rezultatele unei revizuiri extinse publicate în The Lancet Child & Adolescent Health, care a adunat zeci de ani de dovezi. Studiile au urmărit mii de persoane însărcinate, fături și copii, iar concluziile converg către un tipar îngrijorător: expunerea la anumite substanțe asociate cu plasticul în ferestre sensibile ale dezvoltării pare să crească riscul de boli cronice ulterior în viață. Această asociere a fost observată în multiple populații și în diferite contexte socioeconomice, ceea ce întărește relevanța publică a rezultatelor.
Revizuirea s-a concentrat pe trei familii chimice majore adăugate frecvent în materiale plastice de consum: ftalați (folosiți pentru a face materialele plastice flexibile), bisfenoli (cum este BPA, utilizați pentru a întări plasticul) și substanțe per‑ și polifluoroalkilice — PFAS (care conferă rezistență la apă și la căldură). Într‑o varietate de proiecte de studiu — de la cohorte populaționale până la cercetări de laborator — aceste compuși au fost asociați cu rate crescute de obezitate, tulburări metabolice și cardiovasculare, reducerea fertilității, creșterea incidenței astmului și a bolilor alergice și unele semne de afectare neurodezvoltamentală, precum scăderi ale IQ‑ului sau risc mai mare pentru dificultăți de atenție. Măsurătorile biologice utilizate în multe studii, cum ar fi metaboliții din urină pentru ftalați sau concentrațiile serice pentru PFAS, oferă o bază obiectivă pentru aceste asocieri.
„Concluziile noastre indică rolul plasticului în originile timpurii ale multor boli cronice care reverberează în adolescență și la vârsta adultă", a spus pediatrul Leonardo Trasande, MD, MPP, autor principal al revizuirii și profesor la NYU Grossman School of Medicine. Trasande și colegii subliniază că protejarea copiilor de expuneri evitabile ar putea modifica starea de sănătate a populației în deceniile următoare. Această perspectivă pune în dialog politicile de sănătate publică cu practici industriale și consumatori, evidențiind nevoia de intervenții bine direcționate.
Cum eliberează produsele cotidiene substanțe nocive
Aceste substanțe chimice nu sunt limitate la uzuri industriale obscure — ele se regăsesc în ambalaje alimentare, cosmetice, bonuri termice și multe obiecte casnice. Căldura, uzura, utilizarea repetată și anumite proceduri de curățare pot accelera eliberarea: materialele plastice pot degaja fragmente de microplastice, nanoparticule și chimicale dizolvate care ajung în alimente și în praful casnic sau sunt absorbite prin piele. Microplasticele pot acționa ca vectori pentru adsorbția altor substanțe toxice, complicând profilul de expunere.
Studiile de laborator și cele epidemiologice sugerează mai multe mecanisme biologice posibile. Anumiți aditivi din plastic funcționează ca perturbatori endocrini, interferând cu hormonii care reglează creșterea, metabolismul și reproducerea. Alți compuși promovează inflamația cronică, iar o literatură în creștere indică faptul că expunerea în timpul dezvoltării cerebrale timpurii poate modifica căile neuronale și sinaptice. Mecanisme precum legarea la receptori hormonali, modificări epigenetice și dereglări ale microbiomului intestinal au fost propuse pentru a explica efectele pe termen lung.
Având în vedere aceste mecanisme, chiar și expuneri la niveluri scăzute în etape critice ale dezvoltării pot avea efecte disproporționate comparativ cu aceleași expuneri la adulți. Aceasta explică în parte de ce contactul prenatal și cel din primii ani de viață cu aceste substanțe este asociat cu riscuri care se manifestă abia după ani de zile, uneori la distanță de factorul inițial de expunere.
Pași practici pe care familiile îi pot face acum
În timp ce reglementările ample sunt dezbătute la nivel național și internațional, revizuirea din Lancet și experții NYU recomandă măsuri practice, ieftine, pe care părinții și îngrijitorii le pot adopta imediat:
- Înlocuiți recipientele din plastic pentru alimente cu sticlă sau oțel inoxidabil, în special pentru alimente sau lichide calde; sticla și inoxul reduc riscul migrației substanțelor chimice în hrană.
- Evitați încălzirea la microunde sau spălarea în mașina de spălat vase a recipientelor din plastic — căldura accelerează migrarea chimicalelor în alimente.
- Minimizați manipularea bonurilor termice și spălați-vă pe mâini după ce le atingeți, deoarece aceste bonuri pot conține compuși care se transferă ușor pe piele.
- Reduceți consumul de alimente ultraprocesate ambalate, care pot avea încărcături chimice mai mari din cauza ambalajelor; favorizați alimentele proaspete și ambalajele sigure.
- Alegeți produse de îngrijire personală fără ftalați și parabeni atunci când este posibil — verificați etichetele și preferați variante cu ingrediente mai simple și certificate.
Medicii și pediatrii pot juca un rol activ: oferind consiliere familiilor, colaborând cu școlile pentru a educa copiii despre expunerea la plastic și pledând pentru alternative mai sigure în spațiile comunitare. Educația în sănătate și schimbările comportamentale complementare cu politici locale pot reduce povara expunerii la nivel populațional.
Politici, echitate și contextul global
Autorii susțin că măsurile voluntare și schimbările comportamentale individuale nu sunt suficiente. Revizuirea apare în contextul negocierilor diplomatice pentru Tratatul Global privind Plasticele al Națiunilor Unite, aflate în curs la Geneva. Peste 100 de țări au semnalat sprijin pentru limite obligatorii asupra producției de plastic și utilizărilor neesențiale. Un tratat global ar putea introduce obligații privind reducerea producției, gestionarea deșeurilor și limitarea utilizării substanțelor periculoase în ambalaje.
Trasande și colegii subliniază povara inegală a expunerii: comunitățile cu venituri mici și populațiile marginalizate trăiesc adesea mai aproape de surse de poluare și au un contact mai frecvent cu produse ieftine, puternic ambalate. Această distribuție inegală produce inechități în sănătate care pot perpetua dezavantajele sociale. Echipa estimează, de asemenea, costuri economice substanțiale legate de impactul asupra sănătății în Statele Unite — la ordinea sutelor de miliarde de dolari anual — evidențiind un argument de sănătate publică pentru intervenție reglamentară.
Este important de menționat că cercetătorii recunosc faptul că plasticul rămâne vital în medicină, de la tuburi sterile și piese ale ventilatoarelor până la dispozitive de unică folosință care salvează vieți. Apelul lor nu este de a elimina plasticul din domeniul sănătății, ci de a reduce utilizările comerciale și casnice evitabile care prezintă riscuri pe termen lung. Soluțiile pot include substituenți mai siguri, proiectare pentru reciclare și politici care să încurajeze economia circulară.
Perspective ale experților
„Știm de ceva vreme că expunerile din primii ani de viață pot influența sănătatea pe tot parcursul vieții, dar amploarea și consistența semnalelor legate de plastic sunt alarmante", a declarat dr. Maya Chen, cercetătoare în sănătate de mediu și comunicator științific. „Familiile pot face schimbări semnificative acasă, însă o protecție durabilă va necesita politici care limitează utilizările periculoase și susțin materiale mai sigure — în special acolo unde copiii vulnerabili trăiesc și învață."
Chen adaugă o notă practică: „Schimbările mici se acumulează. Înlocuirea câtorva recipiente din plastic cu sticlă, spălatul pe mâini după manipularea bonurilor și alegerea unui număr mai mic de alimente ambalate pot reduce, în timp, povara chimică a unui copil." Această abordare combină acțiuni individuale cu advocacy pentru politici publice care să abordeze sursele structurale ale expunerii.
Implicații pentru cercetare și inovație
Dincolo de comportament și politică, revizuirea indică lacune de cercetare și oportunități: biomonitorizare mai bună a chimicalelor de substituție emergente, studii de cohortă pe termen lung care urmăresc copiii expuși până la vârsta adultă și inovație în chimia verde pentru a produce materiale mai sigure fără a sacrifica performanța. Este nevoie ca ingineri, oameni de știință ai materialelor și toxicologi să colaboreze pentru a proiecta materiale plastice utile, dar non‑disruptive pentru dezvoltarea umană.
Cercetările viitoare ar trebui să includă măsuri standardizate de expunere, metode avansate de analiză pentru detectarea nanomaterialelor și evaluări integrative care să coreleze biomarkeri interni cu rezultate clinice pe termen lung. Studii care integrează date despre expunere, mecanisme moleculare și rezultate funcționale vor crește capacitatea de stabilire a cauzalității și vor ghida reglementările bazate pe dovezi.
Pe măsură ce națiunile evaluează costurile și beneficiile unei reglementări mai stricte, dovezile compilate de NYU și colaboratorii adaugă o dimensiune de sănătate publică la dezbatere — una în care protejarea dezvoltării timpurii ar putea preveni boli peste decenii și ar reduce costuri sociale considerabile. Abordările integrate, care combină politici, inovare industrială și acțiuni comunitare, par cele mai promițătoare pentru reducerea expunerilor la substanțe chimice periculoase din plastic.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu