6 Minute
Amenințarea ascunsă: Microplasticele din ambalajele alimentare uzuale
Microplasticele — fragmente minuscule de plastic mai mici de 5 milimetri — ridică tot mai multe îngrijorări în domeniul științelor mediului și sănătății publice. Cercetări recente coordonate de biologul Dr. Lisa Zimmermann și Food Packaging Forum din Elveția au adus în prim-plan amploarea contaminării alimentelor cu micro- și nanoplastice (MNP), provenite din ambalaje alimentare și ustensile utilizate zilnic.
Revizuirea a reunit rezultatele a 103 studii științifice revizuite de experți, evidențiind că inclusiv utilizarea obișnuită a ambalajelor și materialelor pentru prepararea alimentelor — precum deschiderea unei sticle de plastic, tăierea legumelor pe tocătoare din plastic sau păstrarea resturilor în recipiente din plastic — eliberează direct microplastic în alimentele noastre. Lista surselor este mai extinsă decât se credea, incluzând nu doar ambalajele și recipientele din plastic, ci și sticlele de sticlă cu garnituri din plastic, cutiile de pizza cu interior plasticat, paharele de cafea de unică folosință cu strat interior de plastic, pliculețele de ceai din plastic și ambalajele pentru preparate semipreparate la microunde.
Dr. Zimmermann a declarat pentru CNN: „Acesta este primul set de dovezi sistematice care arată cum utilizarea normală și intenționată a alimentelor ambalate în plastic poate genera contaminare cu micro- și nanoplastice. Am constatat că ambalajele alimentare reprezintă de fapt o sursă directă pentru micro- și nanoplasticele detectate în alimente.”
Context științific: Microplastice, nanoplastice și expunerea umană
Plasticele au devenit omniprezente în societatea modernă datorită durabilității și versatilității lor. Totuși, în timp și prin uzură sau manipulare repetată, plasticul tinde să se degradeze în fragmente tot mai mici. Microplasticele (de cele mai multe ori invizibile cu ochiul liber) și chiar mai mici, nanoplasticele, pătrund în toate mediile — de la mări și soluri, la organisme animale și până în alimentele pe care le consumăm.
Studii recente au descoperit microplastice în organismul uman, inclusiv în țesutul placentar și alte organe. Cercetările pe animale de laborator, precum cele pe șoareci, arată că microplasticele pot trece de bariere biologice, acumulându-se în organe critice și chiar ajungând la fături nenăscuți. Totuși, efectele pe termen lung asupra sănătății nu sunt încă pe deplin cunoscute. Un studiu clinic recent a asociat concentrațiile ridicate de microplastice găsite în plăcile de aterom ale arterei carotide la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare cu un risc crescut de mortalitate, subliniind necesitatea evaluărilor suplimentare privind riscurile pentru sănătate la om.
Rezultatele cheie: surse și acumulare a microplasticelor
Echipa de cercetare din Elveția a analizat circa 600 de seturi de date despre materiale care intră în contact cu alimentele, printre care ambalaje, recipiente de depozitare, ustensile de bucătărie și biberoane. Impresionant, 96% dintre aceste analize au identificat contaminare cu micro- și nanoplastice. Grupul a realizat un panou interactiv, accesibil gratuit, care permite publicului și cercetătorilor să exploreze datele în funcție de material sau tip de ambalaj alimentar.
Un aspect semnificativ relevat a fost că utilizarea repetată și spălarea anumitor plastice reutilizabile — ca bolurile de melamină sau biberoanele din plastic — determină eliberarea accentuată a microplasticelor, în special din cauza abrazării și expunerii la căldură. Cu cât aceste materiale sunt folosite mai des, cu atât ele se degradează mai rapid în particule minuscule.
Totodată, studiul a observat că alimentele ultraprocesate conțin de regulă cantități mai mari de microplastice în comparație cu alternativele minim procesate. Aceasta deoarece, cu fiecare etapă suplimentară de procesare sau manipulare, crește contactul alimentelor cu utilaje și ambalaje din plastic, sporind astfel contaminarea cu microplastice.
Implicații, recomandări și direcții de viitor
Deși efectele pe termen lung ale expunerii la micro- și nanoplastice nu sunt încă pe deplin cunoscute, frecvența răspândirii acestora evidențiază nevoia urgentă de cercetări suplimentare. Autorii subliniază: „Studiul nostru arată că, în condiții normale sau previzibile de utilizare, materialele plastice destinate contactului cu alimentele pot elibera MNP-uri în produse alimentare.” Deși aportul total al ambalajelor la expunerea umană la MNP nu a fost încă cuantificat complet, este probabil semnificativ.
Cercetătorii solicită eforturi extinse și coordonate pe plan global pentru: (1) înțelegerea mai clară a impactului microplasticelor alimentare asupra sănătății, (2) evaluarea riscurilor în funcție de tipul de plastic folosit și (3) reducerea utilizării materialelor plastice în industria alimentară, acolo unde este posibil. O abordare preventivă, axată pe reducerea expunerii individuale și colective la microplastice — în special din ambalaje, ustensile și echipamente de procesare — reprezintă o strategie rațională de sănătate publică până ce cercetările vor avansa.
Concluzie
Tot mai multe dovezi științifice arată că ambalajele alimentare constituie o sursă directă și majoră de contaminare cu microplastice în lanțul alimentar global. Deși plasticul a revoluționat siguranța și depozitarea alimentelor, particulele sale microscopice ridică întrebări importante privind sănătatea pe termen lung. Dovezile susțin atât măsuri urgente pentru reducerea utilizării plasticului în ambalajele alimentare, cât și dezvoltarea unor cercetări mai aprofundate privind riscurile asociate microplasticelor. Pe măsură ce gradul de informare crește, consumatorii, industria și factorii de decizie au responsabilitatea de a acționa pentru un viitor alimentar mai sigur și mai curat.
Sursa: doi
Comentarii