4 Minute
Context: Știința cafelei și a cofeinei
Cafeaua reprezintă un ritual cotidian pentru miliarde de oameni din întreaga lume, apreciată atât pentru aroma sa bogată, cât și pentru efectul energizant, atribuit în principal cofeinei. Cu peste două miliarde de cești consumate zilnic la nivel global, studiile care analizează impactul fiziologic și psihologic al cafelei—fie ea cu sau fără cofeină—ocupă un loc central în cercetările de nutriție și neurobiologie. Cofeina este recunoscută pentru stimularea sistemului nervos central, îmbunătățirea vigilenței și reducerea timpului de reacție. Recent însă, oamenii de știință studiază dacă însăși obișnuința consumului de cafea ar putea avea un rol semnificativ asupra performanței cognitive.
Studiul: Analiza efectelor cognitive și fiziologice ale cafelei cu cofeină și decafeinizate
Cercetători de la instituții prestigioase din Slovenia și Țările de Jos au investigat în detaliu influența consumului de cafea asupra creierului și corpului, diferențiind între impactul real al cofeinei și efectul potențial al așteptărilor sau obiceiului. Echipa a selectat 20 de studenți universitari sănătoși, consumatori obișnuiți de cafea (1-3 cești pe zi). Înainte de participare, voluntarii au renunțat la cafea pentru 8-11 ore și au postit două ore, pentru ca starea cognitivă și fiziologică să nu fie influențată de cofeina recent ingerată.
Designul experimental
La sosirea în laborator, fiecare participant a trecut prin măsurători de bază: EEG pentru activitatea cerebrală și monitorizarea cardiovasculară pentru tensiunea arterială și ritmul cardiac în repaus. Pentru testarea abilităților cognitive și a vitezei de procesare, au realizat mai întâi un test de aritmetică mentală și o sarcină auditivă „oddball”, metodă consacrată pentru evaluarea timpului de reacție.
După aceste măsurători, participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Un grup a primit cafea decafeinizată (rol de placebo), iar celălalt aceeași cafea decafeinizată, suplimentată cu cofeină (6 mg per kilogram corp). Ulterior, aceștia au odihnit 30 de minute înainte de reluarea testelor fiziologice și cognitive.
Rezultate cheie: Efectul placebo al cafelei
Rezultatele au fost remarcabile: ambele grupuri (cu cafea și cafea decafeinizată) au prezentat modificări fiziologice similare, cu creșterea tensiunii arteriale și reducerea ritmului cardiac după consumul de cafea, reacții tipice și la consumatori de cafea obișnuiți. Cercetătorii au fost surprinși să observe cât de apropiate au fost răspunsurile cardiovasculare între cele două grupuri.
În ceea ce privește performanța cognitivă, niciun grup nu a înregistrat o îmbunătățire semnificativă la testul de aritmetică mentală. Totuși, ambele grupuri au prezentat timpi de reacție mai rapizi la sarcina auditivă după consumul de cafea. Deși acest efect a fost statistic semnificativ doar pentru grupul cu cofeină, îmbunătățirea din grupul decaf sugerează că simplul act de a bea cafea—indiferent de conținutul de cofeină—poate pregăti creierul pentru o stare de vigilență sporită, probabil prin obișnuință și efectul așteptării.
„Așteptarea joacă un rol important, deoarece participanții convinși că au consumat cofeină dobândesc deseori îmbunătățiri cognitive și de performanță similare, indiferent dacă au primit cofeină reală sau un placebo”, au declarat autorii în lucrarea publicată. Mai mult, datele EEG au indicat o creștere a activității undelor cerebrale asociate procesării cognitive, efect observat mai puternic—dar nu exclusiv—în grupul cu cofeină.
Implicații: Redefinirea puterii cafelei de dimineață
Aceste rezultate evidențiază un fenomen mai larg recunoscut în neuroștiințe și psihologia comportamentală: efectul placebo. La consumatorii obișnuiți, credința și așteptarea că cafeaua energizează favorizează răspunsuri fiziologice și cognitive reale, cuantificabile, chiar și când aceasta este decafeinizată. Aceste observații completează descoperirile anterioare ce arată că până și mirosul de cafea poate accelera timpii de reacție la băutorii cu experiență.
Concluziile studiului pun sub semnul întrebării ideea că doar cofeina ar fi responsabilă de efectele energizante ale cafelei, aducând speranță celor care doresc să reducă aportul de cofeină din motive precum anxietatea sau insomnia. După cum notează autorii, „Stimulii care imită fidel cafeaua pot declanșa răspunsuri cognitive și fiziologice similare cafelei adevărate”.
Concluzie
Cercetările recente arată că efectul binecunoscut al cafelei de dimineață se datorează atât ritualului, aromei și anticipării, cât și chimiei cofeinei. Pentru consumatorii fideli de cafea, familiaritatea gustului și a rutinei poate aduce beneficii comparabile cu cele ale cofeinei. Aceste descoperiri deschid noi direcții de studiu privind efectul placebo și răspunsurile condiționate din viața curentă, precum și dezvoltarea unor alternative cu conținut redus de cofeină pentru persoanele preocupate de sănătate. În final, ceașca ta zilnică—chiar și decaf—îți poate aduce nu doar confort, ci și un veritabil impuls de trezire din partea creierului tău.
Cercetarea a fost publicată în Heliyon.
Comentarii