5 Minute
Criza climatică globală intră într-o fază critică, potrivit unui nou raport al Națiunilor Unite, care avertizează că există o probabilitate de 70% ca, între 2025 și 2029, temperatura medie globală să depășească pragul crucial de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Acest avertisment, publicat de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), subliniază preocupările tot mai mari ale cercetătorilor din domeniul schimbărilor climatice cu privire la capacitatea umanității de a limita încălzirea periculoasă și de a respecta obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris din 2015.
Conform declarațiilor lui Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM, „Am experimentat deja cei mai călduroși 10 ani înregistrați vreodată”. Barrett subliniază că previziunile actuale nu indică o ameliorare, adăugând că riscurile pentru stabilitatea economică, ecosisteme și viața de zi cu zi vor crește dacă încălzirea va continua. Obiectivul principal al Acordului de la Paris — limitarea creșterii temperaturii globale mult sub 2°C și, ideal, la 1,5°C față de era preindustrială (1850–1900) — riscă să devină imposibil de atins.
Pragul de 1,5°C a fost stabilit pe baza cercetărilor extinse din climatologie care indică faptul că depășirea acestuia ar declanșa efecte severe și, posibil, ireversibile. Acestea includ valuri de căldură mai intense și mai frecvente, inundații, secete și accelerarea topirii ghețarilor și a calotelor polare. Ținta este raportată la temperatura medie a Pământului înainte de extinderea utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor — principalele surse ale emisiilor de dioxid de carbon (CO2).
Proiecțiile OMM, realizate în colaborare cu Met Office din Marea Britanie și alte centre climatice de top, estimează că temperatura medie globală la suprafață, între 2025 și 2029, se va situa între 1,2°C și 1,9°C peste mediile preindustriale. Există, în mod critic, o șansă de 70% ca limita de 1,5°C să fie depășită pentru prima dată pe o medie multianuală. De asemenea, există o probabilitate de 80% ca cel puțin unul din acești ani să stabilească un nou record absolut de temperatură globală, depășind anul 2024, care deține în prezent acest record.
Peter Thorne, director al Climate Analysis and Research Units din cadrul Universității Maynooth, subliniază că aceste cifre indică faptul că „ne aflăm pe punctul de a depăși constant pragul de 1,5°C, iar probabilitatea să se întâmple acest lucru în anii următori ar putea ajunge la 100%”.
Tendințele pe termen lung sunt evaluate prin combinația observațiilor recente cu proiecții pe baza modelelor climatice. Christopher Hewitt, director al serviciilor climatice OMM, explică faptul că există diferite metode și încă se discută asupra celei mai potrivite abordări. Totuși, consensul actual al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE arată că temperatura globală a crescut deja cu aproximativ 1,39°C, iar pragul de 1,5°C ar putea fi atins până la mijlocul anului 2029 sau chiar mai devreme, în funcție de emisiile de gaze cu efect de seră și de variabilitatea naturală.
Un nou semnal de alarmă îl reprezintă apariția unei probabilități de 1% ca, cel puțin într-unul dintre următorii cinci ani, temperatura să depășească cu mai mult de 2°C valorile preindustriale — un scenariu considerat anterior practic imposibil. Adam Scaife, expert al Met Office, îl consideră „șocant”, avertizând că șansele de a depăși praguri chiar mai înalte vor crește dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse rapid. Aceste previziuni, cândva improbabile, devin acum realitate pe măsură ce lumea pătrunde pe un teritoriu climatic necunoscut.
Fiecare creștere suplimentară a temperaturii globale amplifică riscul de fenomene meteorologice extreme și perturbări ale ecosistemelor. Anul trecut, planeta a cunoscut valuri de căldură record: în China, temperaturile au depășit 40°C, Emiratele Arabe Unite s-au apropiat de 52°C, iar Pakistanul a fost afectat de furtuni letale susținute de caniculă. În același timp, inundații catastrofale au lovit Australia, Franța, Algeria, India, China și Ghana, iar Canada s-a confruntat cu incendii devastatoare de vegetație.
Cercetătoarea de la Imperial College London, Friederike Otto, definește nivelul actual de încălzire globală drept „periculos” și solicită acțiuni imediate pentru renunțarea la combustibilii fosili. În aceeași notă, Davide Faranda de la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța subliniază: „Știința este clară — singura cale viabilă către un viitor stabil implică reducerea drastică a emisiilor de combustibili fosili și accelerarea tranziției globale către energie curată.”
Raportul OMM remarcă faptul că încălzirea Arcticii va continua să fie mai accentuată decât în restul planetei între 2025 și 2029. Se prevede o reducere accentuată a gheții marine, în special în regiunile Barents, Bering și Okhotsk, regiuni vitale pentru echilibrul climatic global. Se așteaptă, de asemenea, modificări ale tiparelor de precipitații: Asia de Sud va deveni probabil mai umedă, iar Sahelul, nordul Europei, Alaska și parți din Siberia vor beneficia de precipitații sporite. Concomitent, regiunea Amazonului riscă să fie mai uscată, ceea ce sporește îngrijorările privind sănătatea pădurii tropicale și biodiversitatea mondială.
În concluzie, previziunile sumbre ale ONU evidențiază necesitatea urgentă a unor acțiuni globale decisive pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptarea rapidă a soluțiilor de energie regenerabilă. Depășirea pragului de 1,5°C — considerat anterior o limită critică — pare acum inevitabilă, cu excepția unui răspuns rapid la nivel global. Consecințele inacțiunii devin din ce în ce mai vizibile: fenomene extreme, topirea gheții și amenințări crescânde la adresa ecosistemelor și societăților umane. Consensul științific este clar: sunt necesare reduceri rapide și susținute ale emisiilor pentru a proteja clima planetei și pentru a asigura un viitor locuibil.
Comentarii