5 Minute
Cazuri Inedite de Cancer la Copii Concepuți prin Donare de Spermă Atrag Atenție Internațională
Un caz medical alarmant a adus în prim-plan necesitatea urgentă a unor reguli internaționale pentru utilizarea spermei de donator în tehnologiile de reproducere asistată umană. Cel puțin zece copii din opt țări europene au dezvoltat forme agresive de cancer — inclusiv leucemie și limfom non-Hodgkin — după ce au fost concepuți cu spermă donată de un bărbat purtător, fără să știe, al unei rare mutații genetice cu potențial cancerigen. Această situație a alarmat nu doar familiile implicate, ci și oamenii de știință, clinicienii și bioeticienii, punând sub semnul întrebării procedurile de testare, trasabilitatea și circulația internațională a gametilor umani.
Mutația TP53 și Riscurile Ereditare de Cancer
În centrul acestei probleme se află o mutație a genei TP53, asociată cu predispoziția la sindromul Li-Fraumeni — una dintre cele mai grave afecțiuni cancerigene ereditare. Gena TP53 codează o proteină care supraveghează diviziunea celulară, iar mutațiile acesteia pot crește semnificativ riscul apariției diferitelor tipuri de cancer la vârste fragede. Dr. Edwige Kasper, genetician la Spitalul Universitar din Rouen, Franța, subliniază că investigațiile de laborator și analiza bazelor de date biologice au confirmat potențialul cancerigen al mutației TP53 identificate în sperma donatorului.
În perioada contribuției donatorului (2008–2015), protocoalele standard de screening genetic nu vizau această variantă particulară, iar donatorul era aparent sănătos, fără motive de îngrijorare medicală. Limitările testelor convenționale au ieșit la iveală abia după apariția mai multor cazuri de cancer la copiii concepuți prin această donare, moment în care s-a declanșat o investigație dedicată.
Transmiterea Genetică: Urmărire și Impact
După ce familiile afectate au raportat cazurile de cancer, Banca Europeană de Spermă, împreună cu clinici partenere, a declanșat o analiză complexă. S-a descoperit că sperma acestui donator fusese utilizată la cel puțin 67 de nașteri în 46 de familii din opt state. Testarea genetică a arătat că 23 dintre acești copii au moștenit mutația TP53, aproape jumătate fiind deja diagnosticați cu cancer în copilărie sau adolescență — un rezultat șocant pentru specialiști.
Dispersia geografică a donărilor a făcut dificilă atât identificarea famililor afectate, cât și transmiterea rapidă a alertelor medicale. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor registre centralizate și a unor canale eficiente de comunicare internațională, avertismentele vitale pot ajunge prea târziu, punând în pericol copiii vulnerabili.
Opinii de Specialitate și Provocări Politice Actuale
Dr. Kasper a prezentat rezultatele la conferința anuală a Societății Europene de Genetică Umană, accentuând necesitatea unui cadru unitar european — și, la final, global — pentru reglementarea donării de gameti. „Este esențial să limităm strict numărul familiilor sau copiilor care pot beneficia de la același donator de spermă”, a explicat aceasta. Nu se recomandă însă secvențierea completă a genomului fiecărui donator, din motive de costuri și logistică, ci implementarea unor măsuri coordonate pentru a preveni răspândirea anormală a bolilor genetice ereditare.
Profesorul Nicky Hudson, de la Universitatea De Montfort din Leicester, a subliniat complexitatea donării de gameti la nivel european: „Acest caz evidențiază riscurile asociate distribuției internaționale a spermei. Dacă donațiile ar fi fost limitate la o singură țară, impactul ar fi fost mult redus.” Ea a atras atenția și asupra dificultăților sociale și psihologice întâmpinate de familiile afectate, inclusiv dificultatea identificării și consilierii acestora.
Julie Pauly Budtz, purtătoarea de cuvânt a European Sperm Bank, a menționat că donatorul a trecut prin evaluări medicale riguroase conform standardelor de la acea vreme. Totuși, a accentuat limitările științifice: „Putem detecta mutațiile periculoase doar atunci când știm precis ce să căutăm. Ne implicăm activ în discuțiile privind stabilirea unor limite internaționale și, deja, limităm un donator la maximum 75 de familii.”
Tehnologiile Reproductive și Actualizarea Procedurilor de Screening Genetic
Acest incident a reaprins dezbaterea privind practicile etice și cele mai bune metode de screening genetic la donatorii de spermă, precum și gestionarea datelor medicale ale copiilor concepuți prin donare. Deși tehnologiile moderne de secvențiere genetică pot identifica mutații rare cu risc, utilizarea lor la scară largă ridică întrebări de natură practică, etică și legată de confidențialitate. Faptul că protocolul actual nu a identificat acea mutație cancerigenă subliniază importanța revizuirii permanente a metodelor de screening pe măsură ce genetica avansează.
De asemenea, circulația internațională a spermei de donator subliniază nevoia urgentă de colaborare globală. Experții solicită sincronizarea bazelor de date, sisteme îmbunătățite de trasabilitate și raportare standardizată, pentru a permite reacții rapide la amenințările medicale și consiliere genetică promptă familiilor la risc.
Perspective de Viitor și Inovație Responsabilă
Acest caz a determinat cereri ferme pentru cooperare internațională în medicina reproductivă. Actori din domeniu — clinici de fertilitate, bănci de spermă, geneticieni și autorități globale de sănătate — lucrează la stabilirea unor politici armonizate, care să prioritizeze siguranța, etica și binele copiilor concepuți prin donare. Limitarea numărului de familii per donator, investițiile în infrastructură informatică performantă și transparența publică sunt considerate priorități imediate.
Concluzii
Acest caz fără precedent arată cât de gravă poate fi o mutație genetică nedetectată la un donator de spermă asupra sănătății, societății și eticii în era reproducerii asistate globale. Necesitatea unei monitorizări științifice continue, a unei reglementări vigilente și a susținerii familiilor afectate devine esențială. Pe măsură ce genetica umană evoluează, integrarea unor măsuri internaționale solide va fi crucială pentru siguranța și încrederea în tehnologiile reproductive la nivel mondial.
Comentarii