8 Minute
Un mare studiu clinic randomizat condus de Karolinska Institutet și Karolinska University Hospital arată că o doză zilnică mică de aspirină poate reduce dramatic riscul de recurență al cancerului colorectal într-un subgrup de pacienți definit genetic. Studiul — publicat în The New England Journal of Medicine sub numele ALASCCA — a recrutat peste 3.500 de pacienți cu cancer de colon sau rect în 33 de spitale din Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda. Rezultatele preliminare indică o reducere de aproximativ 55% a recurenței pentru pacienții ale căror tumori prezintă mutații care activează calea de semnalizare PIK3, atunci când au fost tratați cu 160 mg aspirină zilnic timp de trei ani după intervenția chirurgicală.
Designul studiului și concluziile principale
Studiul ALASCCA a stratificat participanții pe baza profilului genetic al tumorii și i-a randomizat pe cei cu alterări în calea PIK3 (prezente la aproximativ 40% din cancerele colorectale) să primească fie 160 mg aspirină zilnic, fie un placebo, timp de trei ani după o intervenție chirurgicală cu intenție curativă. Principalul obiectiv urmărit a fost recurența cancerului, definită prin apariția de boală locoregională sau metastaze la distanță în perioada de urmărire postoperatorie. În grupul cu tumori ce aveau mutații în calea PIK3, utilizarea aspirinei a fost asociată cu o reducere de 55% a riscului de recurență comparativ cu placebo, un efect substanțial din punct de vedere clinic.
ALASCCA a inclus mai mult de 3.500 de pacienți din 33 de spitale nordice și reprezintă primul studiu clinic randomizat care demonstrează un beneficiu specific de tip genotip pentru aspirină în prevenirea recurenței cancerului colorectal. Aceste rezultate transformă semnalele observate anterior în studii observaționale în dovezi randomizate și marchează un pas important în oncologia de precizie pentru această formă de cancer. În plus, designul multicentric și numărul larg de participanți sporesc robustețea concluziilor și pot facilita aplicarea lor în practică clinică dacă rezultatele sunt replicate.
Context științific: calea PIK3 și cancerul colorectal
Calea de semnalizare PIK3 reglează funcții celulare fundamentale, inclusiv creșterea, proliferarea și supraviețuirea celulelor. Mutațiile care activează genele asociate PIK3 pot conduce la o creștere celulară necontrolată și pot favoriza progresia tumorală. Din punct de vedere molecular, alterările PIK3 influențează cascada PI3K–AKT–mTOR, o rețea cu rol-cheie în metabolismul celular, sinteza proteinelor și răspunsul la semnalele de creștere. Aceste modificări pot conferi tumoralelor o susceptibilitate particulară la anumite intervenții farmacologice.
Studii observaționale anterioare sugeraseră că aspirina ar putea diminua incidența sau recurența cancerului colorectal, în special în tumorile cu alterări ale căii PIK3, însă dovezile randomizate erau până acum limitate. ALASCCA a aplicat astfel principiile medicinei de precizie: potrivirea unui tratament ieftin și larg disponibil cu pacienții a căror biologie tumorală indică cel mai mare potențial de beneficiu. Această abordare înseamnă atât identificarea biomarkerilor predictivi, cât și integrarea testării genetice a tumorii în fluxurile clinice postoperatorii.
Cum ar putea aspirina să reducă riscul de recurență
Cercetătorii propun mecanisme multiple și complementare pentru efectul anticancerigen al aspirinei. În primul rând, aspirina are proprietăți antiinflamatorii bine cunoscute, prin inhibiția enzimelor ciclooxigenază (COX), ceea ce poate reduce inflamația cronică din microambientul tumoral, un factor care susține supraviețuirea și proliferarea celulelor maligne. În al doilea rând, aspirina inhibă agregarea plachetară; plachetele sanguine pot proteja celulele tumorale circulante de sistemul imunitar și pot facilita aderarea lor la endoteliu, proces important în formarea metastazelor. Prin reducerea capacității plachetelor de a forma complexe cu celulele tumorale, aspirina ar putea limita „semanatul” metastazelor în organe la distanță.
Pe lângă aceste mecanisme indirecte, există și dovezi că aspirina poate afecta direct căile de semnalizare ale celulelor tumorale, incluzând intersecții cu biologia condusă de PIK3. De exemplu, inhibiția unor căi pro-inflamatorii sau modularea unor evenimente de fosforilare ar putea reduce semnalele mitogenice și supraviețuirea celulelor tumorale. În timp ce cascadele moleculare exacte rămân un domeniu activ de cercetare, combinația efectelor antiinflamatorii, anti-plachetare și posibilelor efecte antiproliferative oferă o justificare biologică plauzibilă pentru beneficiul clinic observat. Mai mult, studii preclinice și biomarkerii de farmacodinamică pot ajuta la clarificarea acestor interacțiuni la nivel molecular.
Implicații pentru practica clinică și sănătatea publică
Dacă rezultatele vor fi replicate și adoptate în ghiduri clinice, concluziile ALASCCA ar putea modifica managementul postoperator pentru o proporție semnificativă a pacienților cu cancer colorectal la nivel global. Avantajele cheie ale aspirinei includ disponibilitatea mondială, costul scăzut și datele extinse de siguranță în alte contexte medicale, precum prevenția cardiovasculară. Totuși, implementarea clinică ar necesita testare genetică de rutină a tumorilor pentru a identifica alterările căii PIK3 și o evaluare atentă a riscurilor individuale legate de aspirină, în special riscul de sângerare gastro-intestinală și alte efecte adverse hemoragice.
Din perspectiva sănătății publice, deoarece între 20% și 40% dintre pacienții cu cancer colorectal dezvoltă în final boală metastatică, o intervenție accesibilă și ieftină care reduce semnificativ riscul de recurență în categoria potrivită de pacienți ar putea genera îmbunătățiri substanțiale ale supraviețuirii, scăderea costurilor totale de tratament și o calitate a vieții mai bună pentru mulți pacienți. Implementarea la scară largă ar impune însă dezvoltarea unor protocoale clare: cine trebuie testat, ce teste genetice sunt recomandate (paneluri NGS, teste țintite), când începe tratamentul cu aspirină după operație și cum se monitorizează siguranța pe termen lung.
Expert Insight
"Acest studiu este un exemplu elocvent de reprofilare a unui medicament vechi și ieftin folosind selecție genetică modernă," spune Dr. Eleanor Finch, oncolog clinic fictiv și comunicatoare științifică. "Magnitudinea beneficiului în subgrupul cu mutații PIK3 este remarcabilă, însă punerea în practică va depinde de accesul larg la genotiparea tumorii și de existența unor căi clinice clare pentru gestionarea riscului de sângerare." Dr. Finch subliniază, de asemenea, importanța evaluării pe termen lung a supraviețuirii globale și a balansei risc-beneficiu pentru fiecare pacient, precum și necesitatea unor studii de cost-eficiență pentru a estima impactul la nivelul sistemelor de sănătate.
Considerații practice pentru pacienți și clinicieni
Pentru clinicieni, rezultatele sugerează că discuțiile despre strategii postoperatorii ar putea include, în viitor, opțiunea unei terapii antiinflamatorii/anti-plachetare țintite, dar numai după confirmarea unei mutații PIK3. Decizia de a iniția aspirină trebuie să integreze istoricul pacientului (ex. antecedente de ulcer peptic, utilizare concomitentă de anticoagulante, predispoziții la sângerare), potențialele interacțiuni medicamentoase și preferințele acestuia. Pacienții ar trebui informați despre beneficiile potențiale, dar și despre riscuri, inclusiv semnele de sângerare care necesită atenție imediată.
Din perspectiva laboratoarelor și a infrastructurii, rezultatele ALASCCA pot accelera adoptarea testelor moleculare standardizate pentru cancerul colorectal, inclusiv paneluri NGS capabile să detecteze mutații activate PIK3. Acest lucru va ridica provocări logistice și financiare, în special în regiunile cu resurse limitate, dar poate fi contrabalansat de economiile pe termen lung obținute prin reducerea recurențelor și a terapiei pentru boală metastatică.
Concluzie
Studiul randomizat ALASCCA furnizează cele mai puternice dovezi de până acum că aspirina în doză mică poate reduce substanțial recurența cancerului colorectal la pacienții ale căror tumori prezintă mutații în calea PIK3. Rezultatele ilustrează modul în care combinarea genomicii tumorale cu medicamente reprofilate poate genera terapii de precizie eficiente și accesibile. Pașii următori includ confirmarea beneficiului asupra supraviețuirii pe termen lung, revizuirea formală a ghidurilor clinice și extinderea testării pentru a identifica în mod sigur și echitabil pacienții eligibili. De asemenea, sunt necesare studii suplimentare pentru optimizarea dozei, durata tratamentului și strategiile de monitorizare a siguranței în practică clinică.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu