5 Minute
Rezumat și concluzie principală
Cercetări recente arată că un model alimentar mediteranean modificat, îmbogățit cu alimente cu conținut ridicat de polifenoli — numit dieta verde-mediterraneană — este asociat cu markeri biologici compatibili cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă. Dieta adaugă ceai verde și planta acvatică Mankai (o duckweed cultivată) la un plan mediteranean cu restricție calorică și reduce carnea roșie și procesată. O echipă de la Universitatea Ben-Gurion, Harvard T.H. Chan School of Public Health și Universitatea din Leipzig a raportat aceste rezultate în Clinical Nutrition după analiza datelor din studiul clinic DIRECT PLUS.
Fundal științific: decalajul de vârstă cerebrală și biomarkerii
Cercetătorii folosesc termenul „decalaj de vârstă cerebrală” pentru a descrie discrepanța dintre vârsta cronologică și vârsta biologică a creierului, estimată din măsuri structurale sau moleculare. Un decalaj mai mare se corelează cu un risc crescut de declin cognitiv, tulburare cognitivă ușoară și boala Alzheimer. Progresele recente în proteomică permit măsurarea proteinelor circulante legate de neurodegenerare și procesele de îmbătrânire; aceste proteine oferă o fereastră minim invazivă asupra sănătății creierului cu mult înainte de apariția simptomelor clinice.
Designul studiului și rezultatele principale
Studiul DIRECT PLUS a înscris aproape 300 de participanți care au fost repartizați la unul din cele trei protocoale alimentare timp de 18 luni: (1) o dietă de control sănătoasă standard, (2) o dietă mediteraneană cu restricție calorică, punând accent pe legume, alimente integrale și înlocuind carnea roșie cu pasăre sau pește, și (3) dieta verde-mediterraneană, care a inclus cadrul mediteranean plus consum zilnic de ceai verde și Mankai și componente suplimentare bogate în polifenoli, cum ar fi nucile.
Probe de sânge au fost analizate pentru un panou de proteine circulante anterior asociate cu îmbătrânirea cerebrală. Investigatorii au constatat că niveluri de bază mai ridicate ale unor proteine specifice s-au corelat cu un profil de vârstă cerebrală accelerat. Participanții randomizați în brațul verde-mediterranean au prezentat o reducere statistic semnificativă a unor dintre acești markeri proteici comparativ cu celelalte grupuri. Autorii propun că polifenolii antiinflamatori și antioxidanți din ceaiul verde și Mankai pot fi responsabili pentru acest semnal protector.
Ce s-a măsurat și de ce este important
Măsurile proteomice surprind semnături sistemice legate de inflamație, sănătatea vasculară și întreținerea neuronală. Modificările acestor proteine circulante pot reflecta reducerea semnalizării inflamatorii și îmbunătățiri metabolice care susțin integritatea creierului. Deoarece măsurătorile provin din sânge, nu din imagistică, ele pot fi scalate mai ușor pentru studii populaționale și pentru monitorizare timpurie.
Mecanisme, implicații și direcții viitoare
Polifenolii sunt compuși derivați din plante cu beneficii documentate antiinflamatorii, antioxidante și vasculare. Ceaiul verde conține catechine precum EGCG, iar Mankai este dens din punct de vedere nutritiv, cu fitochimicale bioactive care pot modula microbiota intestinală și inflamația sistemică. Împreună cu componentele tradiționale mediteraneene (ulei de măsline, legume, nuci, pește), aceste adaosuri creează un model alimentar plauzibil capabil să reducă motoarele biologice ale îmbătrânirii cerebrale.
Implicațiile sunt pragmatice mai degrabă decât definitive: studiul susține ideea că intervențiile alimentare la nivelul întregului regim pot influența markeri moleculari ai sănătății creierului, dar nu dovedește prevenirea demenței. Vor fi necesare studii mai îndelungate cu endpoint-uri cognitive clinice și populații diverse pentru a determina dacă aceste schimbări proteomice se traduc în reducerea incidenței bolii Alzheimer sau în menținerea performanței cognitive pe durata a decenii.
„Studiind proteinele circulante din sânge putem observa, într-un context de viață reală, cum procesele de îmbătrânire ale creierului sunt influențate de schimbările de stil de viață și alimentație,” a spus Anat Meir, cercetător postdoctoral la Harvard Chan School, care a co-condus studiul. „Această abordare ne oferă o fereastră dinamică asupra sănătății cerebrale, ajutând la dezvăluirea schimbărilor biologice mult înainte ca simptomele să poată apărea. Prin cartografierea acestor semnături proteice, obținem perspective puternice despre cum intervențiile, precum dieta, pot ajuta la păstrarea funcției cognitive pe măsură ce îmbătrânim.”
Perspectiva expertului
Dr. Maya Patel, neurogerontolog clinic la un centru european pentru memorie, observă: „Markerii proteomici sunt o punte importantă între studiile nutriționale pe populații și practica clinică. Deși încă nu putem prescrie o singură dietă pentru a preveni demența, recomandarea unor pattern-uri bazate pe dieta mediteraneană îmbogățite cu alimente bogate în polifenoli, cum ar fi ceaiul verde și proteinele vegetale, este în acord cu beneficiile cardiovasculare și metabolice care susțin indirect sănătatea creierului.”
Concluzie
Dieta verde-mediterraneană — o evoluție a dietei mediteraneene care adaugă ceai verde, Mankai și alte alimente bogate în polifenoli — a fost asociată cu reduceri ale markerilor proteici circulanți legați de îmbătrânirea cerebrală accelerată într-un studiu randomizat de 18 luni. Aceste constatări consolidează dovezile că pattern-urile alimentare pot modula căi biologice asociate neurodegenerării. Cercetări viitoare ar trebui să testeze dacă aceste modificări moleculare prezic rezultate cognitive pe termen lung și dacă beneficii similare apar în populații mai largi și mai diverse.
Sursa: scitechdaily
Comentarii