6 Minute
Stresul pe termen lung măsurat în păr indică riscuri pentru sănătatea mintală
Niveluri ridicate de cortizol în păr dezvăluie riscuri ascunse pentru sănătatea mintală la copii cu boli fizice cronice, oferind medicilor un instrument non-invaziv pentru a prezice și preveni viitoare provocări emoționale. Credit: Shutterstock
Un nou studiu longitudinal de la Universitatea din Waterloo arată că măsurarea cortizolului din păr — un marker al expunerii cumulative la stres — poate ajuta la prezicerea copiilor care trăiesc cu boli fizice cronice (BFC) ce au cele mai mari șanse să dezvolte anxietate, depresie sau probleme comportamentale. Cercetarea a urmărit 244 de copii canadieni pe parcursul a patru ani și a corelat cortizolul persistent ridicat din păr cu creșterea simptomelor de sănătate mintală, în timp ce scăderea nivelurilor de cortizol a fost asociată cu îmbunătățiri emoționale.
Fundal științific și metodologie
Cortizolul este un hormon steroid produs de axa hipotalamo-hipofizo-adrenală (HPA) în răspuns la stres. Spre deosebire de măsurătorile din sânge sau salivă care reflectă fluctuații pe termen scurt, cortizolul din păr oferă un indice retrospectiv al cortizolului circulant pe săptămâni până la luni, deoarece părul crește lent și încorporează hormoni. Aceasta face ca prelevarea de păr să fie o metodă non-invazivă potrivită pentru monitorizarea expunerii la stres cronic în populațiile pediatrice.
Cercetătorii au colectat probe de păr și evaluări comportamentale standardizate de la copii cu diverse BFC, inclusiv astm, diabet și boli autoimune, în mai multe momente pe parcursul a patru ani. Prin analiza longitudinală, au identificat traiectorii distincte ale cortizolului: persistent ridicat, în scădere sau niveluri stabile mai scăzute. Mai mult de două treimi dintre participanți au prezentat niveluri persistent ridicate de cortizol în păr pe durata studiului.
Descoperiri cheie și implicații
Copiii al căror cortizol din păr a rămas ridicat erau mai predispuși să prezinte simptome de anxietate, depresie și probleme de conduită sau comportament comparativ cu colegii ale căror niveluri de cortizol au scăzut în timp. Atunci când cortizolul a scăzut, simptomele emoționale și comportamentale tindeau, de asemenea, să se diminueze, sugerând că traiectoriile cortizolului din păr reflectă schimbări semnificative din punct de vedere clinic.
„A trăi cu o boală cronică înseamnă a face față zilnic unor provocări precum administrarea medicamentelor, pierderea orelor de școală și adaptarea activităților, toate acestea având un impact emoțional considerabil,” a declarat Emma Littler, doctorandă la Universitatea din Waterloo și autoarea principală. „Rezultatele noastre sugerează că stresul cronic măsurat prin probe de păr ar putea ajuta la identificarea copiilor cu BFC aflați în cel mai mare risc de a dezvolta probleme de sănătate mintală. Aceasta deschide calea pentru intervenții mai timpurii și mai țintite.”
Dr. Mark Ferro, coautor și profesor la School of Public Health Sciences din Waterloo, a adăugat: „Cortizolul din păr oferă un biomarker non-invaziv, ușor de colectat, care ar putea, într-o zi, să fie folosit pentru a testa copiii și a urmări dacă tratamentele sau programele de sprijin contribuie la reducerea stresului.” Studiul a fost publicat în jurnalul evaluat de colegi Stress and Health sub titlul „Association between hair cortisol and psychopathology in children with a chronic physical illness.”
Cercetări conexe privind biomarkerii
Echipa din Waterloo, în colaborare cu cercetători de la Universitatea McMaster, a raportat, de asemenea, constatări complementare din studii bazate pe biomarkeri sanguini. Acea investigație separată a identificat markeri inflamatori din analizele de rutină care au corelat cu traiectorii mentale ulterioare: unele tipare de citokine au prezis agravarea psihopatologiei, în timp ce altele au fost legate de recuperare. Împreună, cortizolul din păr și biomarkerii din sânge indică o cale spre screening biologic integrat plus evaluare a sănătății mintale pentru copiii cu BFC.
Aceste rezultate susțin un model în care testele de rutină, minim invazive (probe de păr și sânge) ar putea fi adăugate îngrijirii pediatrice pentru copiii cu boli cronice pentru a semnaliza pe cei care ar beneficia de intervenții psihologice sau sociale timpurii. Detectarea precoce ar putea reduce morbiditatea pe termen lung, limita perturbările școlare și scădea utilizarea serviciilor medicale pe termen lung.
Perspective ale experților
Dr. Ana Morales, un specialist plauzibil în sănătate comportamentală pediatrică, comentează: „Biomarkerii precum cortizolul din păr oferă clinicianilor un semnal obiectiv care completează rapoartele părinților și ale medicilor. Pentru copiii cu boli cronice, aceasta poate muta practica dintr-o abordare reactivă către una proactivă — identificând riscul legat de stres înainte de apariția unei tulburări psihiatrice complete și direcționând resurse, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau sprijinul familial, acolo unde sunt cel mai necesare.”
Considerații practice și perspective viitoare
Înainte ca cortizolul din păr să poată deveni un instrument de screening de rutină, sunt necesare standardizări: metodele de analiză de laborator, protocoalele de prelevare pe segmente de păr și intervalele de referință normative pentru diferite vârste și tipuri de păr. Cercetătorii trebuie, de asemenea, să confirme rezultatele în populații diverse și în medii clinice variate și să testeze dacă intervențiile ghidate de screeningul cu biomarkeri reduc efectiv rezultatele psihiatrice.
Dacă sunt validate, utilizarea combinată a cortizolului din păr și a biomarkerilor sanguini țintiți ar putea transforma îngrijirea pediatrică a copiilor cu afecțiuni fizice cronice, permițând prevenirea de precizie — potrivirea resurselor psihosociale cu profilurile de risc biologic și urmărirea obiectivă a răspunsului la tratament.
Concluzie
Acest studiu al Universității din Waterloo oferă dovezi solide că traiectoriile cortizolului din păr sunt legate de rezultatele de sănătate mintală la copii cu boli fizice cronice. Cortizolul persistent ridicat a identificat un subgrup cu risc crescut pentru anxietate, depresie și dificultăți comportamentale, în timp ce scăderea cortizolului a prezis mai puține probleme emoționale. Împreună cu cercetările asupra biomarkerilor din sânge, aceste rezultate indică strategii fezabile și non-invazive de screening care ar putea susține intervenții mai timpurii și mai bine țintite pentru a proteja sănătatea mintală a copiilor care trăiesc cu boli cronice.
Sursa: sciencedaily
Comentarii