6 Minute
O rocă cu pete și un posibil indiciu despre viața antică
În iulie 2024 roverul Perseverance a forat într-o rocă distinctă, bandată, din craterul Jezero numită Chevaya Falls și a colectat o mostră pe care echipa științifică a numit-o Sapphire Canyon. Analizele preliminare ale instrumentelor au arătat o textură neobișnuită, cu pete pe suprafața rocii: zone concentrice îmbogățite în minerale care conțin fier. Un studiu publicat la 10 septembrie 2025 descrie acele asocieri minerale ca un potențial biosignatură, sugerând posibilitatea ca reacții chimice conduse de microbi antici să fi produs modelul observat.
Ce este o biosignatură și de ce contează
O biosignatură este orice caracteristică măsurabilă—moleculară, mineralogică, structurală sau izotopică—care oferă dovezi ale vieții trecute sau prezente. Pe Pământ, biosignăturile includ rămășițe fosilizate, molecule organice și texturi minerale create de comunități microbiene. Pentru Marte, oamenii de știință clasifică caracteristicile candidate ca „potențiale” biosignături atunci când originea lor biologică este plauzibilă, dar neconfirmată; astfel de descoperiri necesită date suplimentare, analiză contextuală și, ideal, confirmare în laborator pe Pământ.
Tipuri de biosignături
Biosignăturile pot fi chimice (molecule organice specifice sau raporturi izotopice), fizice (microfosile sau structuri microbiene) sau mineralogice (minerale care se formează preferențial în medii biologice). Identificarea unei biosignături solide pe Marte depinde atât de proprietățile intrinseci ale caracteristicii, cât și de contextul geologic care o poate conserva sau altera pe parcursul a miliarde de ani.
De ce mostra Sapphire Canyon este științific relevantă
Sapphire Canyon a atras atenția deoarece instrumentele PIXL (Planetary Instrument for X-ray Lithochemistry) și SHERLOC (Scanning Habitable Environments with Raman & Luminescence for Organics & Chemicals) ale roverului Perseverance au cartografiat un model pe care oamenii de știință îl numesc „pete de leopard”: fronturi de reacție concentrice îmbogățite în vivianit (un fosfat de fier) și greigit (un sulfid de fier).
Pe Pământ, vivianitul apare frecvent în medii cu materie organică în descompunere, iar greigitul poate fi produs de microbi reducători de sulfați. Ambele minerale sunt implicate în chimia redox (reducere–oxidare): gradații spațiale în care donatorii și acceptorii de electroni se schimbă pe distanțe scurte, creând condiții pe care microbii le pot exploata pentru energie. Unde astfel de gradații persistă, comunitățile microbiene pot cataliza reacții care lasă amprente mineralogice distinctive.
Alternative abiotice și contextul geologic
Minerale precum vivianitul și greigitul pot apărea și prin procese nonbiologice, de exemplu în urma alterării la temperaturi ridicate, în medii puternic acide sau prin chimie apoasă pur anorganică. Totuși, mostra Sapphire Canyon nu prezintă semne clare ale căldurii intense sau acidității extreme necesare de obicei pentru a explica abiogenetic greigitul și vivianitul. Acest context geologic—combinat cu texturile concentrice și modelate—face ipoteza biologică plauzibilă, dar încă neconcluzivă.
Craterele Jezero, obiectivele misiunii și de ce contează locația
Perseverance a fost trimis la Jezero pentru că craterul conține un delta de râu și sedimente lacustre antice—medii pe Pământ care conservă ușor material biologic. Rocile depuse în lacuri și delte înregistrează adesea dovezi chimice și texturale ale habitabilității trecute și, în cazuri favorabile, pot păstra biosignături. Descoperirea mineralogiei solzate în Sapphire Canyon, provenită din straturi sedimentare relativ tinere pentru misiune, extinde fereastra temporală în care Marte poate fi considerat locuibil și sugerează episoade ulterioare de chimie favorabilă față de ceea ce se credea anterior.
Instrumentele misiunii și limitele lor
Setul de instrumente al roverului Perseverance poate identifica in situ mineralogia, textura și unele semne de chimie organică, dar nu poate furniza gama completă de analize ultra-sensibile izotopice și moleculare disponibile în laboratoarele terestre. De aceea este esențială campania Mars Sample Return: discriminarea definitivă între o origine biologică și una abiotică necesită, de regulă, analize izotopice de înaltă rezoluție, analize organice specifice și microscopie avansată efectuate pe Pământ.
Pașii următori: teste, returnarea probelor și ipoteze de evaluat
Oamenii de știință vor continua să evalueze căi alternative, nonbiologice de formare a mineralelor „pete de leopard”: încălzire susținută, alterare acidă extinsă sau adsorbție de către organice abiotice. Rocă Chevaya Falls nu afișează în prezent markeri evidenți ai acelor condiții, dar excluderea completă a acestora necesită observații la distanță suplimentare, studii comparative pe alte roci eșantionate și—în final—probe returnate.
Odată adusă pe Pământ, mostra Sapphire Canyon ar urma să fie supusă studiilor de fracționare izotopică (carbon, sulf, fier), imagisticii de înaltă rezoluție pentru a căuta microfabrice și eventuale structuri asemănătoare celulelor, și testelor avansate de chimie organică pentru a detecta distribuții moleculare consistente cu viața. Aceste analize sunt singura cale către o interpretare concludentă.
Perspectiva experților
„Modelarea pe care o vedem în Sapphire Canyon este exact tipul de indiciu contextual pe care speram ca Perseverance să-l găsească,” spune dr. Elena Ramirez, astrobiologă care lucrează la studiul sedimentelor lacustre analogice. „Dar trebuie să fim precauți: Marte păstrează chimia în moduri diferite față de Pământ. Abordarea cea mai fiabilă este etapizată—testați scenariile abiotice alternative, adunați mai mult context in situ și apoi aduceți cele mai bune probe acasă pentru confirmare în laborator.”
Concluzie
Mineralele „pete de leopard” din mostra Sapphire Canyon reprezintă o potențială biosignatură intrigantă, pentru că asociază minerale adesea legate de procese redox biologice și apar într-un context geologic favorabil conservării. Totuși, mecanismele abiotice rămân plausibile, iar dovada definitivă va depinde de date suplimentare și, în mod critic, de analize efectuate pe probe returnate. Până atunci, descoperirea subliniază valoarea craterului Jezero ca fereastră către habitabilitatea trecută a lui Marte și reafirmă prioritatea științifică a returnării probelor și a examinării multidisciplinare riguroase.
Sursa: sciencealert
Comentarii